Sari la conținut

Dehesas de Jerez

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dehesas de Jerez
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Provincia Badajoz
Spania
Coordonate38°22′09″N 7°02′02″W ({{PAGENAME}}) / 38.369167°N 7.033889°V
Suprafață47.537 ha  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000ES4310004  Modificați la Wikidata

Dehesas de Jerez este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Spania întinsă pe o suprafață de 47.537,38 ha, integral pe uscat.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Centrul sitului Dehesas de Jerez este situat la coordonatele 38°22′09″N 7°02′02″W / 38.369167°N 7.033889°V ({{PAGENAME}}).

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl Dehesas de Jerez a fost declarat sit de importanță comunitară în decembrie 1997 pentru a proteja 1 specie de plante și 98 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

  • arie de protecție specială avifaunistică (în noiembrie 2000)[2]
  • arie specială de conservare (în mai 2015)[1][3][4]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 14 habitate naturale: Galerii și tufărișuri riverane sudice (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Iazuri temporare mediteraneene, Păduri de Quercus suber, Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Pajiști umede mediteraneene cu ierburi înalte de Molinio-Holoschoenion, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Tufărișuri termo-mediteraneene și de pre-deșert, Galerii de Salix alba și de Populus alba, Dehesas cu Quercus spp. perene, Păduri de Castanea sativa, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion.[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • plante (1): Marsilea batardae
  • păsări (86): fluierar de munte (Actitis hypoleucos), vulturul negru (Aegypius monachus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață lingurar (Anas clypeata), rață pitică (Anas crecca), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), gâscă cenușie (Anser anser), fâsă de luncă (Anthus pratensis), lăstunul mare (Apus apus), Apus pallidus, stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), ciuf de câmp (Asio flammeus), buha (Bubo bubo), Bubulcus ibis, pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete cenușiu (Circus pygargus), Clamator glandarius, porumbel gulerat (Columba palumbus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), cuc (Cuculus canorus), lăstun de casă (Delichon urbica), egretă mică (Egretta garzetta), Elanus caeruleus, Falco naumanni, muscar negru (Ficedula hypoleuca), lișiță (Fulica atra), Galerida theklae, becațină comună (Gallinago gallinago), pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica), ciovlica roșcată (Glareola pratincola), cocor (Grus grus), vulturul pleșuv sur (Gyps fulvus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), piciorong (Himantopus himantopus), Hippolais polyglotta, rândunică roșcată (Hirundo daurica), rândunică (Hirundo rustica), capîntorsul (Jynx torquilla), sfrâncioc cu cap roșu (Lanius senator), pescăruș negricios (Larus fuscus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), privighetoare (Luscinia megarhynchos), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), prigoare (Merops apiaster), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), codobatură galbenă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), muscar sur (Muscicapa striata), vultur egiptean (Neophron percnopterus), pietrar mediteranean (Oenanthe hispanica), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangur (Oriolus oriolus), dropie (Otis tarda), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), pitulice-fluierătoare (Phylloscopus trochilus), ciocănitoarea verde (Picus viridis), lopătar (Platalea leucorodia), ploier auriu (Pluvialis apricaria), corcodel mare (Podiceps cristatus), brumăriță de pădure (Prunella modularis), Pterocles alchata, Pterocles orientalis, Ptyonoprogne rupestris, aușel sprâncenat (Regulus ignicapilla), mărăcinar (Saxicola rubetra), silvie roșcată (Sylvia cantillans), Sylvia hortensis, silvie de tufiș (Sylvia undata), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), spârcaci (Tetrax tetrax), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), nagâț (Vanellus vanellus)
  • amfibieni (1): Discoglossus galganoi
  • mamifere (1): vidră de râu (Lutra lutra)
  • nevertebrate (1): fluturele auriu (Euphydryas aurinia)
  • pești (7): Alosa alosa, Anaecypris hispanica, Cobitis paludica, Luciobarbus comizo, Pseudochondrostoma willkommii, Rutilus alburnoides, Rutilus lemmingii
  • reptile (2): țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Mauremys leprosa

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 14 specii de plante, 3 specii de păsări, 12 specii de amfibieni, 11 specii de mamifere, 4 specii de nevertebrate, 13 specii de pești, 20 de specii de reptile.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Decreto 110/2015, de 19 de mayo, por el que se regula la red ecologica europea Natura 2000 en Extremadura
  2. ^ a b Decreto 232/2000, de 21 de noviembre, por el que se clasifican zonas de protección especial para las aves en la Comunidad Autonoma de Extremadura
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Dehesas de Jerez”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Dehesas de Jerez”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]