Daniel Roth

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Daniel Roth (n. 12 decembrie 1801, Sibiu - n. 25 august 1859, Iași) a fost un medic și scriitor de limbă germană din Transilvania.

Roth a studiat teologie la Viena. A fost profesor la gimnaziul din Sibiu și mai apoi preot evanghelic la Iași. A studiat farmacie și medicină la München. Din 1836 a fost preot la Cașolț. În timpul revoluției din 1848 s-a refugiat în Muntenia unde a practicat ca medic. Ulterior s-a reîntors la Iași, tot ca medic.

Daniel Roth, preot, profesor și mai pe urmă medic militar, a fost un scriitor fecund, cu un remarcabil talent literar, care a scris romane, nuvele și drame. Între altele, a publicat și o mică broșură politică, apărută subt titlul: „Despre Unire și în subsidiar un cuvânt asupra unei posibile monarhii daco-române subt coroana Austriei” . Iată câteva pasagii spicuite din acest studiu de atitudine și propagandă politică, scris în limba germană și tipărit la 1848 in Sibiu: [1]

Ce valoare are pentru Români, Germani, Sîrbi și Croați coroana lui Ștefan cel Sfânt ? Coroana aceasta n’are pentru popoarele amintite nici un farmec. În numele acestei coroane ele au fost de un mileniu asuprite, persecutate, sclave...
Cum s’ar putea ei încălzi pentru această coroană și pentru acest nume ? Până acum numeroasa națiune valahă n’a fost nici odată întrebată și mei nu i s’a cerut învoirea pentru acțiunile politice ale patriei noastre. S’a decis de soarta ei fără ea, ca peste o cireadă de vite; dar viitorul Daciei (adică al Transilvaniei, Moldovei și Valahiei) nu aparține nici națiunii maghiare, nici celei germane, ci numeroasei ramuri a națiunii române.
Cauza Maghiarilor este pierdută. Împotriva Sașilor, Românii n’au sentimente de dușmănie. Alături de națiunea daco-romană se va putea menține cea germană, pe bază naționala, dar lângă națiunea maghiară de aci înainte, nu va putea exista nici o altă naționalitate fără a-și părăsi propria sa ființă.
Ideea unui stat romano-dac (subt autoritatea supremă a împăratului), este o idee care se va traduce în faptă...
Fără Transilvania statul Românilor ar primi o formă geografică foarte nefavorabilă și chiar din motivul acesta n'ar avea un reazim solid. împreună cu Transilvania acest stat daco-roman ar dobândi o configurație desăvârșită, rotunjită și durabilă.
Fără Transilvania statul acesta ar fi slab, cu Transilvania el s’ar întări și ar deveni o alcătuire de stat respectabilă.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Disertatio de mutuo animae et corporis commercio. Cibinii, 1834.
  • Landstreu. Erzählungen aus dem fünfzehnten Jahrhundert, Brașov, 1841
  • Der Kurutzen-Anführer. Eine Erzählung aus dem Anfang des 18. Jahrhunderts, Brașov, 1841
  • Der Pfarrhof zu Kleinschenk. Vaterländische Erzählung aus dem Anfang des 18. Jahrhunderts (Curtea preotească din Cincșor), Editura Hochmeister´sche Buchhandlung, Sibiu, 1846
  • Johann Zabanius, Sachs von Harteneck, roman politic, 1847
  • Von der Union und nebenbei ein Wort über eine mögliche dakoromänische Monarchie unter Oesterreichs Krone. Geschrieben in Mai 1848 (Despre Unire, cu un cuvânt despre posibila monarhie dacoromană sub coroana Austriei), Sibiu 1895

Teatru[modificare | modificare sursă]

  • Don Raphael. Trauerspiel in fünf Aufzügen, Brașov, 1841
  • Der Königsrichter von Hermannstadt. Drama in fünf Aufzügen, Brașov, 1841
  • Die Normannen in Italien. Drama in fünf Abteilungen, Editura Johann Gött, Brașov, 1844
  • Amalasontha oder die Kinder des Waldes. Drama in fünf Aufzügen, piesa fost reprezentată la Sibiu pe 25 septembrie 1843
  • Rákczy und Bartsai. Ein Schauspiel in fünf Akten, reprezentarea piesei a fost interzisă la Sibiu din motive politice

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Joseph Trausch, Schriftsteller-Lexikon der Siebenbürger Deutschen, Editura Johann Gött & Sohn Heinrich, Breașov, 1871, retipărit Editura Böhlau, Köln, Viena, 1983, ISBN 3-412-03883-0

Legături externe[modificare | modificare sursă]