Cultura Bijelo Brdo

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Cultura Bjelo-Brdo)
Harta prezintă teritoriul culturii Bijelo Brdo, conform cărți arheologului rus Valentin Vasilievici Sedov.[1][2] Din acest punct de vedere, satul Bijelo-Brdo este exclus din spațiul culturii.

Cultura Bijelo Brdo[3][4] sau cultura Bijelo-Brdo[5] este o cultură arheologică medievală timpurie care a înflorit în secolele X și XI în Europa Centrală. Reprezintă o sinteză a culturii introduse în zona carpatică de cuceritorii maghiari în jurul anului 900 și culturiile care precedau cucerirea maghiară (în prezent Croația, Ungaria, România, Serbia și Slovacia).[6] Cultura a dispărut în jurul anului 1100, cel mai probabil din cauza legilor regilor Ladislau I și Coloman al Ungariei care descriu înmormântarea morților în cimitirele de lângă biserici.[5]

Inițial s-a considerat că mormintele sărace maghiare erau slave, iar mormintele călăreților bogați erau maghiare. Această părere s-a schimbat în anii 1940, iar în acest moment istoricii maghiari precum Béla Szőke resping această teorie.[7]

Cultura este numită după un sit arheologic, un mormânt medieval din aproprierea satului croat Bijelo Brdo și excavat din 1895. Datarea sitului 1 în secolul al VII-lea a fost stabilită de Zdenko Vinski.[8]

Conform arheologului rus Valentin Vasilievici Sedov, teritoriul culturii Bijelo Brdo include părți din Ungaria, sudul Slovaciei și din Voivodina.[1]

Cultura materială[modificare | modificare sursă]

Morminte[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul Transilvaniei și al Crișanei vor fi descoperite numeroase necropole ungurești care datează din perioada culturii Bijelo Brdo. Printre acestea menționăm Alba Iulia și Gâmbaș, în județul Alba, Cluj-Napoca, în județul Cluj, Biharia, în județul Bihor, Arad și Șiclău, în județul Arad.

Mormintele erau aranjate în direcția vest-est și adesea erau însoțite de părți de cai (preponderent capul și membrele inferioare). Vase de ceramică vor fi rar găsite în morminte, în special în cele de femei și de copii. Inventarul femeilor conținea piese de podoabă (cercei, inele de păr, brățări, etc) din argint sau bronz.[9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Valentin Vasiljevič Sedov, Sloveni u ranom srednjem veku, Novi Sad, 2013, pages 419-421.
  2. ^ http://www.dodaj.rs/f/3d/PP/bVFVG7O/bijelobrdo.jpg
  3. ^ Engel 2001, p. 17.
  4. ^ Spinei 2003, p. 57.
  5. ^ a b Curta 2006, p. 192.
  6. ^ Barford 2001, p. 231.
  7. ^ Geary, Klaniczay, Patrick (). Manufacturing Middle Ages (ed. First). Brill. pp. 221, 223. ISBN 9004244867. Accesat în . 
  8. ^ Bože Mimica Slavonija u XX. stoljeću 2009 Page 332 "Nalazište Bijelo Brdo I. arheološki je pouzdano datirao Zdenko Vinski (1913-1996) u sredinu ili drugu polovicu 7. stoljeća."
  9. ^ Preda, p. 151

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Barford, P. M. (2001). The Early Slavs: Culture and Society in Early Medieval Eastern Europe. Cornell University Press. ISBN 0-8014-3977-9.
  • Curta, Florin (2006). Southeastern Europe in the Middle Ages, 500-1250. Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-89452-4.
  • Engel, Pál (2001). The Realm of St Stephen: A History of Medieval Hungary, 895-1526. I.B. Tauris Publishers. ISBN 1-86064-061-3.
  • Preda, C; "Enciclopedia arheologiei și istoriei vechi a României", Vol. III, București, Editura Encliclopedică, 2000;
  • Spinei, Victor (2003). The Great Migrations in the East and South East of Europe from the Ninth to the Thirteenth Century (Tradus de Dana Bădulescu). ISBN 973-85894-5-2.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cultura_Bijelo_Brdo&oldid=15704872