Corneliu Dan Georgescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Corneliu Dan Georgescu
Date personale
Născut România 1 ianuarie 1938, Craiova
Ocupație compozitor, etnomuzicolog
Activitate
Gen muzical muzică cultă, folclor

Corneliu Dan Georgescu (n. 1 ianuarie 1938, Craiova, județul Dolj) este un compozitor și etnomuzicolog român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la data de 1 ianuarie 1938 în orașul Craiova, județul Dolj.[1]

Studiile muzicale le-a început la Școala Populară de Artă din Craiova (19521956), cu Mihail Bîrcă (teorie-solfegiu), Constantin Baciu (armonie), continuându-le apoi la Conservatorul din București (19561961) cu Victor Iusceanu (teorie-solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Mihail Andricu, Alfred Mendelsohn și Tiberiu Olah (compoziție), Tiberiu Alexandru (folclor), George Breazul (istoria muzicii).[1]

Între 1962-1980 lucrează, pe rând, ca referent (19621967), cercetător științific (19671974), cercetător principal (1974-1983), șef de sector (19761980) la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice din București.

Între 1983-1984 devine redactor la revista „Muzica” din București, iar între 1984-1987 lucrează ca cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române din București.

Din 1987 trăiește în Germania, la Berlin, devenind cetățean german din 1996. Aici a avut diverse burse, a colaborat la Freie Universität in Berlin (1991-1994). Din 1997 face parte din consiliul de specialitate, cu sarcina tuturor articolelor despre România, al Enciclopediei MGG, Personenteil.

În 1999 a fondat împreună cu dirijorul și organistul Peter Schwarz editura muzicală Docor. În numeroase din cele peste 80 de compoziții ale sale, acesta folosește experiența sa de investigare a arhetipurilor folclorice, de căutare a unor structuri primitive, elementare.

A scris articole, studii în „Muzica”, „Revista de Etnografie și Folclor”, „Studii de muzicologie”, „Contemporanul”, „Revista română de Istoria Artei” etc. A susținut concerte-lecții, conferințe, comunicări la sesiuni științifice, seminarii, congrese în țară și străinătate (Cehoslovacia, Bulgaria), a redactat emisiuni de radio și televiziune, a participat în jurii la concursuri de folclor, creație, muzicologie. A realizat culegeri și transcrieri de folclor. A întreprins călătorii de documentare în Polonia, URSS, Olanda, Germania. Este membru la International Council for Traditional Music (1971) și European Seminar for Ethnomusicology (1980). A colaborat la enciclopedii (MGG), dicționare, lexicoane.

Distincții[modificare | modificare sursă]

A fost distins cu premiul Uniunii Compozitorilor pentru muzicologie (1969) și compoziție (1969, 1970, 1978, 1983, 1984), premiul Radioteleviziunii Române (1974), premiul „George Enescu” al Academiei Române (1974).

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Volume[modificare | modificare sursă]

  • Melodii de joc din Oltenia (antologie), Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1968, 199 pag.
  • Jocul popular românesc: Tipologie muzicală și corpus de melodii instrumentale, „Colecția națională de folclor”, Editura Muzicală, București, 1984, 646 pag.
  • Repertoriul pastoral. Semnale de bucium: Tipologie muzicală și corpus de melodii, „Colecția națională de folclor”, Editura Muzicală, București, 1987, 261 pag

Studii și articole[modificare | modificare sursă]

  • Hăulitul în Oltenia subcarpatică, în „Revista de Etnografie și Folclor”, 11, nr. 4, 1966
  • Elemente structurale în melodiile de joc făgărășene, în „Revista de Etnografie și Folclor”, 12, nr. 5, 1967
  • Contribuție la studiul formei libere, în „Revista de Etnografie și Folclor”, 13, nr. 4, 1968
  • Elemente de funcționalism în melodica de joc oltenească, în „Revista de Etnografie și Folclor”, 14, nr. 2, 1969
  • Sensul valorificării folclorului în creația compozitorilor români contemporani, în „Revista de Etnografie și Folclor”, 16, nr. 5, 1971
  • Probleme ale clasificării melodiilor instrumentale de joc, în „Revista de Etnografie și Folclor”, 20, nr. 1, 1975
  • Considerații asupra definirii specificului național în cultura muzicală românească, în „Revista de Etnografie și Folclor”, 22, nr. 1, 1977
  • Contribuție la definirea noțiunii de „sistem melodic”, în Anuarul ICED[2], Seria A, 1, 1979
  • Reflecții asupra evoluției formei muzicale în folclorul românesc contemporan, în Anuarul ICED, Seria A, 3, 1981
  • Cu privire la definirea sistemelor melodice, în „Revista de Etnografie și Folclor”, 26, nr. 2, 1981

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cosma, Viorel: Muzicieni din România. Lexicon, vol. 3 (F-G), Editura Muzicală, 2000
  • Datcu, Iordan: Dicționarul etnologilor români, București, Editura Saeculum I.O., 2006
  • Datcu, Iordan: Dicționarul folcloriștilor II, Editura Litera, București, 1983, pp. 116-117

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Datcu, p. 116
  2. ^ Institutul de cercetări etnologice și dialectologice

Legături externe[modificare | modificare sursă]