Grigore Leșe
| Grigore Leșe | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (70 de ani)  Stoiceni, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | muzician |
| Limbi vorbite | limba română[1] |
| Activitate | |
| Studii | Academia de Muzică Gheorghe Dima |
| Instrument(e) | fagot |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Grigore Leșe (n. 20 februarie 1954, Stoiceni, Maramureș) este un interpret român de muzică tradițională românească din zona Țării Lăpușului, România. A absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, Facultatea de Interpretare (fagot). Este doctor în muzică și profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității din București și la Universitatea de Muzică București. Repertoriul lui este constituit din melodii vechi, provenind din folclorul autentic al zonei și marcând evenimente importante din viața omului. Grigore Leșe cântă și la diverse instrumente muzicale.
Creații muzicale[modificare | modificare sursă]
- Cântec despre Bucovina (Cântă cucu, bată-l vina) (versurile cântecului apartin lui Constantin Mandicevschi scrise in 1904, Vasile Mucea descopera cantecul in folclor in satul Corcesti, Raionul Storojinet, Nordul Bucovinei in anul 1943, cantecul a fost inregistrat prima data de Grigore Leșe deabia in anul 1996)
- Cântec în lemn - toacă
- Când m-o făcut mama-n lume
- Cântec pe înserat - din tilincă
- Horea miresii
- Miorița
- Nistrule, apă vioară
- Nu-i lumină nicări
- O, Marie frumos nume!
Discografie[modificare | modificare sursă]
- Cântec Pastoral (1996)
- Cântece de Cătănie
- Horile Vieții
- Așteptând Crăciunul
- Hori din Țara Lăpușului
Publicații[modificare | modificare sursă]
- Acum știu cine sunt. Însemnări și aduceri aminte, Editura Humanitas, 2013 [2]
Premii[modificare | modificare sursă]
- Pe deal la Teleormănel 1982
- Maria Tănase 1988
- Festivalul Doinei 1984
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Grigore Leșe la 10 decembrie 2004 Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler, „pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești”.[3]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ IdRef, accesat în
- ^ „Amintirile“ lui Grigore Leșe, lansate la Târgul de Carte Gaudeamus, 20 noiembrie 2013, Corina Zorzor, Adevărul, accesat la 6 ianuarie 2014
- ^ Decretul nr. 1094 din 10 decembrie 2004 privind conferirea unor decorații, text publicat în Monitorul Oficial nr. 1177 din 13 decembrie 2004.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- http://www.grigorelese.com
- site oficial Arhivat în , la Wayback Machine.
- TVR Cultural - La Porțile Ceriului, realizator Grigore Leșe. CV. Palmares Arhivat în , la Wayback Machine.
- Biografie Arhivat în , la Wayback Machine.
- Muzica Populara Arhivat în , la Wayback Machine.
- Grigore Lese - de la Atena, la Tarlisua, Corina Pavel, Formula AS - anul 2004, numărul 635
- Grigore Lese si farserotii din Cogealac, Corina Pavel, Formula AS - anul 2007, numărul 790
- Grigore Lese - Cantec pentru tatal plecat, Corina Pavel, Formula AS - anul 2011, numărul 977
- Articole despre Grigore Leșe la Jurnalul Național
Interviuri
- Imparatul horelor, Formula AS - anul 2003, numărul 595
- VIDEO Grigore Leșe : „Trebuie să cântăm puțin și bine“, 24 noiembrie 2009, Sînziana Boaru, Adevărul
- Confesiunea unui mare artist Arhivat în , la Wayback Machine., 2 august 2011, Daniel Tomescu, Ziarul Lumina
- Interviu cu Grigore Lese, 24 iulie 2012, Stelian Gomboș, CrestinOrtodox.ro
- Cu Grigore Lese, de Pasti, in Tara Lapusului, Corina Pavel, Formula AS - anul 2007, numărul 761
- Grigore Lese - "Sa mai umblam si dupa suflet, nu doar dupa bani", Corina Pavel, Formula AS - anul 2010, numărul 900
- Cu GRIGORE LESE, despre amintiri, doruri si sarbatori, Corina Pavel, Formula AS - anul 2010, numărul 923
- GRIGORE LESE, Delia Hanzelik, Formula AS - anul 2011, numărul 968
