Sari la conținut

Constantin Kirițescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Constantin Kirițescu
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CopiiCostin Kirițescu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
zoolog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[3] Modificați la Wikidata
Activitate
Membru al Academiei Române
Membru fondator al Academiei de Științe din România

Constantin Kirițescu (n. , București, România – d. , București, România) a fost un om de știință, doctor în știintele naturii, membru al Academiei Române, zoolog, publicist și istoric român.

A fost profesor la Liceul Sf. Sava[4].

A contribuit la dezvoltarea învățământului secundar, a reprezentat țara noastră la Liga Națiunilor, în secția școlară (3/16).

A fost membru fondator al Academiei de Științe din România[5].

Ca zoolog, Constantin Kirițescu a pus bazele cercetărilor herpetologice România, prin publicarea cărții „Cercetări asupra faunei herpetologice a României” în care a realizat inventarul faunistic al reptilelor și amfibienilor din România, schițând zoogeografia lor și insistând asupra unor probleme de sistematică. El a semnalat pentru prima dată prezența speciei Eryx jaculus pe teritoriul României (1903) și a descris o nouă subspecie de triton, care ulterior avea să fie ridicată la rang de specie (Triturus dobrogicus).[6]

  • Colecția muzeală a Mănăstirii Țigănești cuprinde și Camera memorială Constantin Kirițescu. Lucrurile ilustrului academician au fost aduse aici de fiul său, Costin Kirițescu (1908-2002), economist român, membru titular (1992) al Academiei Române, care a fost un apropiat și binefăcător al Mănăstirii Țigănești.[7]
  • După Revoluția din 1989, strada Stupinei din București a fost redenumită Constantin Kirițescu.
  • Istoria războiului pentru întregirea României: 1916-1919
  1. Ed. I: 2 vol., Editura Casei Școalelor, Tipografia „România Nouă”, București, 1922-1923 (finalizată decembrie 1921)
  2. Ed. a II-a refăcută și mult adăogită: 3 vol., Editura Casei Școalelor, Atelierele „Cartea Românească”, București, 1925-1927 (finalizată decembrie 1925)
  3. Ed. a III-a: 2 vol, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, ISBN 973-29-0048-2 (finalizată februarie 1959)
  • Printre Apostoli, Editura Cartea Românească, București, 1929
  • Clemenceau, Editura Cartea Românească, București, 1933
  • Munții Baraolt, în Omagiu lui Constantin Kirițescu, Editura Cartea Românească, București, 1937
  • Făclii stinse...Portrete de dascăli, Editura Cartea Românească, București, 1938
  • L'organisation de l'enseignement superieur en Roumanie, Paris, Imprimeria Polyglote Vuibert, 1938,
  • Palaestrica - o istorie universală a culturii fizice, Editura Uniunii de Cultura Fizică și Sport, 1943
  • Școala română într-o răscruce de istorie, Fundația regală pentru literatură și știință, 1943
  • Portrete, oameni pe care i-am cunoscut, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985
  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Bibliothèque nationale de France 
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ „Colegiul Național Sfântu Sava”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.10” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  6. ^ „Istoricul cercetărilor herpetologice în România”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Colecția muzeală de la Mănăstirea Țigănești