Codin (film)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Codin
Codin.jpg
Coperta DVD
Rating AG - 2.png
Gen film dramatic
Regizor Henri Colpi
Autor Henri Colpi  Modificați la Wikidata
Scenarist Yves Jamiaque
Dumitru Carabăț
Henri Colpi
După romanul omonim de:
Panait Istrati
Producător Samy Halfon
Distribuitor Direcția Difuzării Filmelor
Studio Studioul Cinematografic București
Como-Films Paris
Les Tamara Paris
Unifilm Paris
Director de imagine Ștefan Horvath
Adolphe Charlet
Marcel Weiss
Operator(i) Dan Ionescu
Jean-Claude Marchetti
Montaj Jasmine Chasney
Gabriela Nasta
Sunet Ileana Oroveanu
Muzica Theodor Grigoriu
Scenografie Marcel Bogos
Distribuție Alexandru Virgil Platon
Mihai Fotino
Françoise Brion
Premiera 1963
Premiera în România 17 septembrie 1963
Durata 98 de minute
Țara România
Franța
Limba originală română
Disponibil în română original
Buget 3.900.000 lei
Prezență online

Pagina Cinemagia

Codin este un film românesc din 1963 regizat de Henri Colpi. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Virgil Platon în rolul titular, Mihai Fotino și Françoise Brion. Scenariul este adaptat de Yves Jamiaque după un roman omonim din 1925 scris de Panait Istrati. A avut premiera în România la 17 septembrie 1963. A intrat în concurs în 1963 la Festivalul de Film de la Cannes unde a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu.[1]

Prezentare[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Un pușcăriaș se luptă să supraviețuiască prin forță brută singur într-o mahala din Brăila. Codin (Alexandre Virgil Platon) este bătăușul care a făcut 10 ani de închisoare pentru uciderea unui prieten. El se întoarce acasă la mama sa, dar zgârcenia acesteia îl înfurie. Adrian Zografi este un copil care se uită la Codin și prin ochii omului vede nedreptățile economice și sociale din perspectiva unui adult. Atunci când Codin ucide un alt om care i-a violat încrederea, mama sa devine mai dereglată mintal și mai paranoică. Crezând că fiul ei îi va fura banii, ea plănuiește să-și omoare singurul fiu. Copilul urmărește cu groază și uimire mașinațiunile crude ale adulților din jurul său.

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Producție[modificare | modificare sursă]

Filmările au avut loc în perioada 27 august – 10 noiembrie 1962, cele exterioare la Brăila și în împrejurimi, cele interioare la Buftea. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.900.000 lei.[2]

Primire[modificare | modificare sursă]

Filmul a fost vizionat de 3.745.702 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[3]

Filmul a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu și premiile Comisiei superioare tehnice franceze pentru calitatea fotografiei și a imaginii color.

Mihai Tolu scria în 1963 în Contemporanul că „Adaptarea cinematografică a lui Colpi, Jamique și Carabat, premiată de juriul Festivalului de la Cannes, respectă cu fidelitate spiritul cărții lui Panait Istrati, accentuându-i și clarificându-i semnificațiile critice, concentrând planurile de acțiune într-o fabulație densă, simplă, laconică, de o limpezime și echilibru amintind virtuțiile clasicismului.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]