Mișu Fotino (1930–2014)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mișu Fotino
Date personale
Nume la naștereMișu Matei Fotino
Născut Modificați la Wikidata
București, România[2] Modificați la Wikidata
Decedat (83 de ani)[3] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
PărințiMișu Fotino Modificați la Wikidata
Căsătorit cuSilvia Șelovinschi-Creițov
arh. Ruxanda-Ana
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Alte numeMișu Fotino
Roluri importanteDublaj - Profesor Archimedes (2003)- Legenda lui Tarzan-TVR1
Alte premii
Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor[*] (2004)[1] Modificați la Wikidata

Mișu Matei Fotino, cunoscut sub numele de scenă Mișu Fotino, (născut Mișulică M. Fotino;[4] n. , București, România – d. , București, România)[5] a fost un actor român de teatru. A deținut o bogată experiență în teatru și în cinematografie, desfășurându-și activitatea timp de 69 de ani. A jucat în numeroase comedii și a fost prezent în multe emisiuni de televiziune.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Copilăria și adolescența le-a trăit la Brașov, unde tatăl lui, Mișu Fotino (1886–1970), fondator al Teatrului de Stat din Brașov, era actor și cu care a jucat împreună încă de când era foarte mic. Mișu Fotino a absolvit Colegiul „Matei Basarab” din București.

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

A debutat la vârsta de 6 ani, în anul 1936, în piesa de teatru „Coloniale”. Din 1952, Mișu Fotino a devenit actor la Teatrul Dramatic din Brașov. A fost remarcat de marele regizor Sică Alexandrescu, care a decis să-l aducă la București. Din 1956, a jucat la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București.

La cea de-a XIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER, din 3 aprilie 2006, maestrul Mișu Fotino a fost premiat pentru întreaga sa activitate.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[6]

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistului Mișu Fotino la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[7]

Familia[modificare | modificare sursă]

Mișu Matei Fotino a fost fiul actorului Mișu Fotino. A fost căsătorit de trei ori. Cu a treia soție, Ruxanda-Ana Fotino, arhitect (a lucrat la planul clădirii Teatrului Național din București) are o fiică, Oana-Maria Fotino.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Art 2 | Decret 36/2004, Lege5, accesat în  
  2. ^ „Mișu Fotino”, Freebase Data Dumps[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b Mișu Fotino 
  4. ^ - Profesioniștii cu Mișu Fotino (@TVR1)
  5. ^ MIȘU FOTINO A MURIT. Actorul avea 83 de ani - Mediafax
  6. ^ Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.
  7. ^ Decretul nr. 36 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Cultural, text publicat în Monitorul Oficial nr. 172 din 27 februarie 2004.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviu[modificare | modificare sursă]