Claude Karnoouh

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Claude Karnoouh (25 martie 1940, Paris - 12 septembrie 2021, București) a fost un antropolog și sociolog francez, care a locuit timp de cincisprezece ani în România. A fost un critic acerb al intelectualității române de dreapta și al curentului anticomunist din România.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Claude Karnoouh s-a născut în martie 1940 la Paris, unde si-a făcut și studiile superioare. Din 1959 și pînă în 1965 a urmat studii de științe (fizica și chimie) la Sorbona, iar din 1966 pînă în 1969 studii de științe umane (filosofie, antropologie socială, sociologie și lingvistică) la Universitatea Paris X Nanterre. Începând din 1970 este cercetător la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice (în franceză Centre national de la recherche scientifique, CNRS) și a predat, de asemenea, la Universitatea Paris X Nanterre, Sorbona, INALCO, Universitatea din Gand (Belgia), Charlottesville (Virginia, SUA), Urbino (Italia) și ELTE (Budapesta). În 1973 a întreprins mai multe anchete de etnografie și folclor în satul Breb din Maramureș. În această perioadă, Securitatea română l-a urmărit și i-a întocmit dosar.[1]

Din 1991 și până în 2002 a fost profesor invitat al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj unde, în cel de al doilea semestru al anului universitar, a susținut un curs despre aspecte ale modernității tîrzii în postcomunism, îmbinând diverse abordări (politice, culturale și economice). În prezent este profesor invitat la Universitatea Națională de Arte din București.[2]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Karnoouh este autorul a zece cărți și peste o sută de articole și eseuri de antropologie culturală și politică, filosofia culturii și filosofie politică.

Studii de antropologie și folclor[modificare | modificare sursă]

  • Case și grădini, eseu asupra semnificației termenului "stătut" în graiul maramureșean în "Revista de etnografie si folclor"
  • Mythe et rite dans le folklore roumain în "International Journal of Rumanian Studies"
  • L'altérité deguisée ou quelques remarques sur la traduction dans l'élaboration du discours ethnologique în "Cahiers roumains d'études littéraires"
  • Le dire rituel et matrimonial en Roumanie în "Cahiers de littérature orale"
  • Aider a naître ou faire des ancêtres: un commentaire du roumain "moașă" în "Civilisations" (A ajuta să naști sau a face strămoși, un comentariu al meseriei românești de "moașă")

Articole teoretice in limba română[modificare | modificare sursă]

  • Spre Lumea a Treia sau marsul modernitatii tirzii in Europa de Est in "IDEA / arta + societate" #24/2006

Volume publicate în limba franceză[modificare | modificare sursă]

  • Paysans, femmes et citoyens (1980) (Țărani, femei și cetățeni)
  • Le rite et le discours, introduction a la lecture de la versification populaire (1983) (Ritul și discursul, o introducere în versificația populară)
  • A fost coautor la volumele Paysans et nations d'Europe centrale et balkanique (1985) (Țăranii și națiunile din Europa centrală și balcanică) și Populisme, restauration et utopie (1987) (Populism, restaurare și utopie).

Volume publicate în limba română[modificare | modificare sursă]

  • Românii. Tipologie și mentalități ed Humanitas, 1994
  • Dușmanii noștri cei iubiți ed. Polirom, 1997
  • Comunism postcomunism și modernitate târzie, ed. Polirom, 2000
  • Adio diferentei. Eseu asupra modernitatii tirzii, ed. IDEA Cluj 2001
  • Raport asupra postcomunismului și alte eseuri incorecte politic, ed. Alexandria Publishing House, 2014
  • Pentru o genealogie a globalizării, ed. Alexandria Publishing House, 2016
  • Conversații la amurg, ed. Alexandria Publishing House, 2017

Roman autobiografic[modificare | modificare sursă]

  • Autoportrait d'un adolescent vieillissant, Les éditions du Présent Littéraire Arad, 2012

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ INTERVIU Claude Karnoouh, antropolog francez: “Poporul roman este rasist, ca orice alt popor, numai ca popoarele din Vest tac, pentru ca se tem. Aici integrarea tiganilor ar putea fi simpla: prin forta culturala" - Esential - HotNews.ro, www.hotnews.ro,  

Legături externe[modificare | modificare sursă]