Citroën 2CV
| Citroën 2CV | |
.jpg) Citroën 2CV Charleston  | |
| Prezentare generală | |
|---|---|
| Marcă | Citroën |
| Perioadă producție | 1948–1990 |
| Asamblat în | .svg){kind=small} Franța: Levallois-Perret Franța: Paris (Javel) Portugalia: Mangualde Spania: Vigo Belgia: Forest |
| Caroserie | |
| Caroserie | berlină cu 4 uși hatchback cu 5 uși (3CV) furgonetă cu 2 uși |
| Configurație | motor față, tracțiune față |
| Grup motopropulsor | |
| Motorizare | motor boxer bicilindric: 375 cm3 425 cm3 435 cm3 602 cm3 |
| Dimensiuni | |
| Ampatament | 2.400 mm |
| Lungime | 3.780–3.830 mm |
| Lățime | 1.480 mm |
| Înălțime | 1.600 mm |
| Greutate | 475–575 kg |
| Cronologie | |
| Predecesor | nici unul |
| Succesor | Citroën Dyane |
Modifică date / text  | |
Citroën 2CV (în franceză Deux chevaux), în unele țări numit în mod obișnuit Ente (rața) în Germania și Austria și Döschwo în Elveția[1], a fost un model popular al producătorului francez de automobile Citroën, cu un motor boxer în doi cilindri în patru timpi, răcit cu aer și tracțiune pe față.
Între anii 1949 și 1990, au fost fabricate 3.868.631 de limuzine cu patru uși și 1.246.335 de furgonete de marfâ („rață cutie”).[2] Din 1960 până în 1968, au fost construite 694 de unități ale versiunii Sahara „4×4” cu două motoare și tracțiune integrală, care fuseseră prezentate în 1958 și se mai numeau „Bimoteur”.[3]
Istoric[modificare | modificare sursă]
În 1937, Michelin, un producător francez de anvelope, a cumpărat Citroën și l-a numit șef pe Pierre Boulanger. Acesta a avut ideea de a crea o mașină destinată claselor sociale din lumea rurală și celor cu venituri mici, preocuparea principală fiind aceea de a permite companiei-mamă Michelin, să-și crească afacerea cu anvelope.
În 1939, au fost construite 250 de prototipuri, având sistem de răcire cu apă, din seria 2CV „A” sau TPV. Acronimul TPV a reprezentat toute petite voiture, în română „mașină foarte mică”. TPV avea un singur far frontal și a fost conceput exclusiv pentru utilitate. Designul vehiculului a fost în mod corespunzător simplist.
Din punct de vedere conceptual, TPV a fost conceput în primul rând pentru reducerea greutății prin utilizarea pe scară largă a metalelor ușoare. Inițial, greutatea proprie era de doar 380 kilograme, iar datorită caroseriei din aluminiu nu era nevoie de lăcuire.[4] Mașina nu avea demaror, fiind pornită cu o manivelă.
Modele[modificare | modificare sursă]
-
Citroën 2CV, an construcție 1984 -
Citroën 2CV A (1950) -
Citroën „Rața-cutie“ AK 400 (1978) -
Citroën 2CV 4×4 Sahara (1960–1968) -
Citroën 2CV 4×4 Sahara
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ de 70 Jahre Döschwo – Das Auto, das wenig Benzin braucht und viel Spass macht, NZZ, 7. Oktober 2018 accesat la 25 septembrie 2022
- ^ de 60 Jahre Citroën 2CV, 1948–2008, Ein Bilderbogen. Citroën Deutschland AG 2008, Direktion Öffentlichkeitsarbeit/Presse
- ^ de Ingo Meier: Citroën 2CV – Die Geschichte eines Autos namens Ente. FGV-Verlag, Hannover 2005, ISBN 3-9810348-0-5.
- ^ de Jan Eggermann: Citroën 2CV KOMPAKT – Alle Fakten und Typen. edition garage 2CV, Lüdenscheid 2014, ISBN 978-3-9809082-5-2.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Citroën 2 CV la Wikimedia Commons
