Christoph Probst

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Christoph Probst
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Murnau am Staffelsee, Republica de la Weimar, Germania Modificați la Wikidata
Decedat (23 de ani)[2][1] Modificați la Wikidata
Justizvollzugsanstalt München⁠(d), Bavaria, Germania Nazistă Modificați la Wikidata
Înmormântat Friedhof am Perlacher Forst[*][[Friedhof am Perlacher Forst (cemetery)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipedeapsa cu moartea (decapitare) Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Herta Siebler-Probst[*][[Herta Siebler-Probst |​]] Modificați la Wikidata
Copii Michael Probst[*][[Michael Probst |​]]
Vincent Probst[*][[Vincent Probst |​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Germany (1935–1945).svg Reich-ul German[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiestudent[*]
luptător în rezistență[*] Modificați la Wikidata

Christoph Probst (n. ,[1] Murnau am Staffelsee, Republica de la Weimar, Germania – d. ,[2][1] Justizvollzugsanstalt München⁠(d), Bavaria, Germania Nazistă) a fost un membru al grupului de rezistență antinazist Trandafirul Alb. A fost executat în închisoarea Stadelheim din München.

Viața[modificare | modificare sursă]

Christoph Probst a fost fiul unui cadru universitar, specialist în sanscrită. S-a căsătorit de tânăr, la 21 de ani, cu Herta Dohrn, cu care a avut trei copii: Michael, Vincent și Katharina.

Era bun prieten cu Alexander Schmorell, care i-a fost naș fiului Michael. Schmorell l-a adus pe Probst în grupul Trandafirul Alb.

Întrucât dintre membrii asociației clandestine numai Probst era căsătorit și avea copii, ceilalți au decis să-l protejeze și să-l țină departe de acțiunile periculoase. Cu toate acestea, Probst, și-a manifestat dorința, chiar entuziasmul, de a participa la acțiunile comune.

La începutul anului 1943, Probst a redactat un manifest, despre care se spune că a fost cel de-al șaptelea dintre cele făcute de grup. La 19 februarie 1943, Gestapo-ul l-a arestat în timp ce se reîntorcea acasă, în Germania, venind de pe front, într-o permisie de câteva zile. Soția sa era însărcinată și a născut câteva zile mai târziu cel de-al treilea copil, o fetiță. Manuscrisul manifestului său a fost găsit la Hans Scholl.

Christoph Probst a negat că a scris manifestul, însă expertiza grafologică a dovedit că grafierea textului din manifest îi aparținea. A fost imediat încarcerat în penitenciarul din München, unde a cerut și a obținut permisiunea de a fi botezat de preotul închisorii.

Condamnat la moarte de „Tribunalul Poporului”, prezidat de temutul judecător Roland Freisler (care fusese cândva, vremelnic, comisar bolșevic), a fost ghilotinat împreună cu frații Scholl la 22 februarie 1943.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Christoph Hermann Ananda Probst, Find a Grave, accesat în  
  2. ^ a b „Christoph Probst”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  

Vezi și[modificare | modificare sursă]