Chahan (mâncare)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Orez prăjit chahan, fel de mâncare pregătit cu multe ingrediente, într-un restaurant din Naha, Okinawa, Japonia
Chahan japonez
Chahan cu kimchi, acoperit cu un ou prăjit

Chahan (チャーハン/炒飯 chāhan?) este un fel de mâncare japonez cu orez prăjit preparat cu orez ca ingredient principal și conținând un număr mare de ingrediente și condimente adiționale. Felul este de obicei prăjit, putând fi preparat într-un wok. Este posibil ca chahan să aibă originea în anii 1860, când a fost adus de imigranți chinezi sosiți în portul Kobe. Chahan este un aliment de bază în Japonia[1]. O variație a acestui fel de mâncare este kimchi chahan.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Chahan ar putea proveni de la imigranții chinezi care au sosit în portul Kobe, Japonia, în anii 1860. În limba chineză, orezul prăjit este numit chǎofàn (炒飯), iar aceleași caractere chinezești sunt citite în japoneză drept chāhan[2].

Mod de preparare[modificare | modificare sursă]

Chahan este un fel de mâncare japonez de orez prăjit care este de obicei prăjit într-un wok[1][3]. Orezul este folosit ca ingredient principal, la care sunt adăugate multe alte ingrediente, precum legume, ceapă, usturoi, ciuperci comestibile (shiitake), tofu, carne de porc, burtă de porc, fructe de mare (carne de crab, icre, somon, creveți și caracatiță), ouă, carne tocată de vită și bulion de pui[1][4][5][6][7][8]. Se folosește de obicei orez care a fost fiert în prealabi, deși orezul rămas de la alte mese este folosit uneori[1][2]. Uleiuri precum cel de canola, de susan și de floarea-soarelui sunt folosite pentru a prăji acest fel de mâncare[1][8]. Mâncarea poate fi condimentată cu sos de soia, sos de stridii, ulei de susan, sare, piper și katsuobushi (fulgi de pălămidă uscată)[7][8]. Shiso, o plantă comestibilă asiatică, poate fi, de asemenea, folosită pentru a da aromă acestui fel de mâncare[9]. Nori, alge marine comestibile uscate, poate fi folosit drept garnitură[9].

Utilizarea unui wok fierbinte pentru a gătit rapid chahan poate preveni lipirea orezului de tigaie, precum și folosirea de orez cald[2]. De asemenea, pentru a îmbunătăți procesul de preparare, se poate folosi orez care a fost fiert și răcit în frigider[1][9].

Variante[modificare | modificare sursă]

Kimchi chahan este pregătit cu kimchi ca ingredient principal și poate fi preparat cu un nivel variabil de iuțeală, în funcție de preferințe[3].

În străinătate[modificare | modificare sursă]

Unele restaurante din alte țări pregătesc chahan ca parte din meniu, precum în Filipine și Statele Unite ale Americii[10][11].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Samuels, D.; Robbins, H. (). My Japanese Table: A Lifetime of Cooking with Friends and Family. Tuttle Publishing. p. pt272–273. ISBN 978-1-4629-0638-3. 
  2. ^ a b c Ono, T.; Salat, H. (). Japanese Soul Cooking: Ramen, Tonkatsu, Tempura, and More from the Streets and Kitchens of Tokyo and Beyond. Potter/TenSpeed/Harmony. pp. 397–398. ISBN 978-1-60774-353-8. 
  3. ^ a b Sakamoto, T.; Ltd, M.C.I.P. (). Cook Japanese with Tamako: Hearty Meals for the Whole Family. Marshall Cavendish International (Asia) Private Limited. pp. 32–33. ISBN 978-981-4516-87-7. 
  4. ^ Hachisu, N.S.; Miura, K. (). Japanese Farm Food. Andrews McMeel Publishing. p. 152. ISBN 978-1-4494-1829-8. 
  5. ^ Stallings, D.; Butler, S.E. (). Fodor's Japan. Fodor's Japan. Fodor's. p. 834. ISBN 978-0-307-48049-1. 
  6. ^ „IN PHOTOS: Niu by Vikings debuts 9 new dishes for a limited time”. Rappler. . Accesat în . 
  7. ^ a b „Receita de tako chahan: arroz frito com polvo e cogumelo shitake”. Mundo-Nipo (în portugheză). . Accesat în . 
  8. ^ a b c „Receita de ninniku chahan: arroz frito com alho, shissô e katsuobushi”. Mundo-Nipo (în portugheză). . Accesat în . 
  9. ^ a b c „Plate Lab: Izakaya Seki's garlic fried rice is a bowl of late-night comfort”. The Washington Post. . Accesat în . 
  10. ^ „Heaven in bowl of ramen”. Sun.Star Cebu. . Accesat în . 
  11. ^ „Garlic Fried Rice (Chahan)”. The Washington Post. . Accesat în .