Centrul istoric din Chișinău

Centrul istoric al Chișinăului reprezintă zona centrală a capitalei Republicii Moldova, care concentrează cca. 1000 edificii de importanță istorică locală și națională, ridicate în mare partea în intervalul: a doua jumătate a secolului al XIX – prima jumătate a secolului al XX-lea, aranjate după principiul cartierelor închise, biserici vechi, monumente de arhitectură, etc.

Centrul istoric este amplasat în limitele teritoriului administrativ al sectoarelor Buiucani, Centru și Râșcani și este situat în perimetrul străzilor: A. Mateevici – C. Stere – Sf. Andrei – I. Zaikin – Albișoara – Ismail – Ștefan cel Mare și Sfânt – Ciuflea – București – L. Tolstoi – Ismail,^[1] cu o suprafață totală de 619 ha.^[2]

În total, 977 de monumente amplasate în intravilanul urban al orașului sunt incluse în „Registrul monumentelor de importanță națională și municipală” aprobat de Primăria Municipiului Chișinău în anul 1995.^[3]

Caracteristici

Partea „de sus” a centrului și partea istorică a „orașului de jos” este ocupată aproape integral cu construcții cu 1-3 nivele. Construcțiile cu 3-5 nivele realizate în anii postbelici sunt concentrate preponderent de-a lungul axelor de planificare principale – bd. Ștefan cel Mare și bd. G. Vieru. Construcțiile multietajate se amplasează în complexele rezidențiale R1 și R12. Majoritatea fondului construit are gradul de uzură până la 30%.^[3] În ultimii ani în zona istorică a orașului avansează construcția clădirilor multietajate cu diversă destinație: de locuit, afaceri, comerț.^[4]

Galerie

Planul Chișinăului la 1887, în mare parte centrul istoric de azi.
Chişinăul „de jos”, 1889.
Colina Măzărache, cu biserica omonimă, la sf. secolului al XIX-lea.
Clădirea primăriei municipiului
Catedrala Mitropolitană
Arcul de Triumf
Sediul Sfatului Țării
Muzeul Național de Istorie
Sala cu Orgă
Teatrul Național „Mihai Eminescu”
Fosta curte de zemstvă
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa Dadiani
Moara roșie
Turnul de apă
Muzeul Național de Artă
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Vila Tumarkin
Casa-muzeu „Pușkin”
Biserica „Schimbarea la Față”
Biserica „Sfântul Pantelimon”
Catedrala romano-catolică
Biserica armenească
Capela Ohanowicz

Clădiri și structuri care nu s-au păstrat

Gara, aruncată în aer în timpul retragerii sovietice din 1941.
Clădirea clubului nobililor (Adunarea Nobililor).
Monumentul împăratului Alexandru al II-lea.
Castelul-închisoare (în prezent Penitenciarul Nr. 13). Parțial distrus de cutremurul din 1940 și din cauza că începuse războiul, nu a mai putut fi restaurat.
Sinagoga corală. După 1945 a fost parțial demolată, apoi, integrând părțile rămase, s-a construit actualul Teatru Dramatic Rus „A. P. Cehov”.
Biserica luterană, demolată în 1960, la dispoziția autorităților comuniste.
Sediul Sfatului Țării, edificiul s-a păstrat, dar cu un aspect puternic modificat (în prezent Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice).
Edificiul s-a păstrat, dar cu un aspect modificat (sediul OTP Bank din spatele scuarului Eminescu).