Calea ferată Püspökladány–Oradea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Püspökladány–Oradea
Gara din Püspökladány
Gara din Püspökladány
Hartă cu Calea ferată Püspökladány–Oradea
Magistrala: CFR: 300, MÁV: 101
Lungime: 68,069 km
Ecartament: 1435 mm
Voltaj: 25 kV / 50 Hz ~
STR
de la Szolnok
ABZg+r
de la Füzesgyarmat
BHF
0 Püspökladány
ABZgl
spre Debrecen
BHF
9 Báránd
BHF
20 Sáp
eHST
Szentkozma
BHF
34 Berettyóújfalu
HST
42 Mezőpeterd
eHST
Feketenagytanya
BHF
51 Biharkeresztes
eHST
Ártánd
GRENZE
Granița UngariaRomânia
eHST
Borș
eABZgl+l
de la Derecske
ABZg+l
de la Valea lui Mihai
BHF
62 (659,723) Episcopia Bihor
ABZgr+r
de la Békéscsaba
BHF
68,069 (653,998) Oradea
STR
spre Cluj-Napoca

Calea ferată Püspökladány–Oradea este o cale ferată principală în Ungaria și România. Ea traversează estul Câmpiei Panonice. Nu este electrificată.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Această cale ferată a fost construită odată cu apariția primelor rețele de căi ferate pe teritoriul Ungariei (din cadrul monarhiei habsburgice). Construirea traseului Püspökladány–Oradea s-a făcut după un plan de dezvoltare a rețelei de căi ferate din estul Câmpiei Panonice, ea urmând după punerea în funcțiune a căii ferate de la Budapesta la Szolnok (în 1847) și a celei de la Szolnok la Debrecen (în 1857).

La 10 noiembrie 1856 guvernul austro-ungar a concesionat, începând cu 1 ianuarie 1857, companiei Căile Ferate ale Tisei (în germană Theißbahn-Gesellschaft și în maghiară Tiszavidéki vasút) – o companie feroviară privată – construcția și exploatarea acestei căi ferate și a altora pe o perioadă de 90 ani.[1]

Construcția traseului a început din localitatea Püspökladány de pe linia Szolnok-Debrecen. Pe acest traseu au fost realizate 14 poduri. La 22 aprilie 1858 traseul a fost pus în funcțiune.[2]

La început, calea ferată a fost exploatată de compania Căile Ferate ale Tisei. După Compromisul austro-ungar din 1867 o parte din acțiunile societății au fost preluat de statul ungar; în 1880 a urmat naționalizarea completă și transferul către compania feroviară ungară de stat MÁV.[3]

După sfârșitul primului război mondial și recunoașterea Unirii Transilvaniei cu România prin Tratatul de la Trianon, partea de est a traseului a ajuns pe teritoriul României și a fost preluată de compania feroviară română de stat CFR. Gările din Biharkeresztes și Episcopia Bihor (astăzi cartier al orașului Oradea) au ajuns stații de frontieră. Între anii 1940 și 1944, ca urmare a Dictatului de la Viena, întregul traseu s-a aflat din nou pe teritoriul Ungariei. După eliberarea nordului Transilvaniei de către Armata Română în toamna anului 1944, granița româno-maghiară antebelică a fost restabilită.

Situație actuală[modificare | modificare sursă]

Calea ferată Püspökladány–Oradea are o singură linie și nu este electrificată. Ea constituie una dintre cele mai importante legături feroviare între Ungaria și România. Pe acest traseu circulă zilnic mai multe trenuri internaționale. Această cale ferată este importantă și pentru transportul de mărfuri între România și țările din Europa Centrală de Vest. Planificata modernizare și electrificare a acestui traseu a fost amânată de mai multe ori, din motive financiare.

Profilul la înălțime al căii ferate

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Adalbert Theodor Michel: Oesterreichs Eisenbahnrecht. Verlag W. Braumüller, 1860, p. 9.
  2. ^ Julius Michaelis: Deutschlands Eisenbahnen. Verlag C. F. Amelang, 1859, p. 358.
  3. ^ Adam Wandruszka ș.a.: Die Habsburgermonarchie, 1848–1918: Die wirtschaftliche Entwicklung. Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, 1973, p. 296.