Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei
| Brodina–Izvoarele Sucevei | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Magistrala: | CFR: 515 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Lungime: | ca. 32 km | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Ecartament: | 1435 mm | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei este astăzi o linie de cale ferată închisă de pe teritoriul României și dezafectată pe teritoriul Ucrainei. Ea se află pe valea râului Suceava din Bucovina.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul Bucovinei, la acea dată parte a Imperiului Austro-Ungar.
În anul 1898 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Rădăuți-Brodina de către Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua companie de cale ferată locală a Bucovinei). În anii următori, autoritățile competente au luat în considerare prelungirea căii ferate pe valea râului Suceava. A fost planificată construirea unui tronson de cale ferată până la Izvoarele Sucevei (pe atunci Izwor).[1][2]
După mai mulți ani de discuții, compania feroviară sus-menționată a construit în cele din urmă între anii 1911-1913 o cale ferată cu ecartament îngust (760 mm) până la Seletin (azi în Ucraina).[3] Ea a fost utilizată în special pentru transportul de cherestea și bușteni din regiunea carpatică împădurită.[4]
În timpul luptelor din primul război mondial, teritoriul Bucovinei a fost ocupat de armatele rusești, acestea transformând celelalte linii secundare cu linii cu ecartament normal. Traseul de cale ferată a început să fie extins până la Izvoarele Sucevei. Aceste lucrări s-au încheiat în 1917 după reocuparea Bucovinei de către trupele austro-ungare.[5]
După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. Cu toate acestea, tronsonul final al liniei de cale ferată - care a ajuns la o altitudine de 900 m la Izvoarele Sucevei - a fost abandonat; capătul liniei a devenit satul Șipotele Sucevei (astăzi în Ucraina).[6]
În anul 1940, Armata Roșie a ocupat nordul Bucovinei. Tronsonul de la nord de râul Suceava a intrat pe teritoriul Uniunii Sovietice, toate legăturile cu calea ferată din URSS fiind întrerupte. Din 1941 și până în 1944 întreaga Bucovină s-a aflat din nou pe teritoriul României, dar teritoriul nordic al provinciei a fost reocupat apoi de URSS (din 1991 de Ucraina). Linia rămasă pe teritoriul sovietic a fost dezafectată, în timp ce tronsonul românesc de cale ferată și-a stabilit capătul în localitatea de graniță Nisipitu.
Situație actuală[modificare | modificare sursă]
Tronsonul românesc de cale ferată până la Nisipitu are o singură linie și nu este electrificată. El face parte din calea ferată secundară 515 de la Dornești la Nisipitu sau Putna. În iulie 2008, linia de cale ferată a fost deteriorată de inundații și scoasă din funcțiune.[7] Refacerea liniilor distruse nu au mai avut loc. CFR are în vedere închiderea tronsoanelor care aduc pierderi sau cedarea lor către operatorii privați.[8]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Stenographische Protokolle über die Sitzungen des Herrenhauses des Reichsrates (Stenograma ședințelor Camerei Superioare a Consiliului Imperial). k. k. Hof- und Staatsdruckerei. Wien, 1901, p. 18
- ^ Stenographische Protokolle über die Sitzungen des Hauses der Abgeordneten des österreichischen Reichsrates (Stenograma ședințelor Camerei Reprezentanților a Consiliului Imperial Austriac). k. k. Hof- und Staatsdruckerei. Wien, 1909, p. 461
- ^ Paul Mechtler: Inventar des Verkehrsarchivs Wien (Inventarul Arhivelor de transporturi de la Viena). Berger-Verlag, 1959, p. 145
- ^ 760.net, accesat la 15 mai 2009[nefuncțională – arhivă]
- ^ Wolfgang Wendelin: Karpatendampf. Band 2: Schmalspurbahnen in der Nordbukowina (Aburi în Carpați. Volumul 2: Căi ferate cu ecartament îngust în nordul Bucovinei.). Eigenverlag. Mautern 2003
- ^ Emil Sigerus: Reisehandbuch für Grossromänien (Ghid de călătorie în România Mare). Verlag Rüdiger, 1925, p. 103
- ^ Business Standard, 7 august 2008 - Reconstrucția infrastructurii feroviare după inundațiile din nord și vest costă 166.270 lei (accesat la 15 mai 2009)[nefuncțională]
- ^ „Adevărul, 11 mai 2009 - CFR vrea să închidă 52 de linii ferate (accesat la 15 mai 2009)”. Arhivat din original la . Accesat în .