Boschi di Castel Rigone
| Boschi di Castel Rigone | |
  | |
| Poziția |  Provincia Perugia Italia |
|---|---|
| Coordonate | 43°13′28″N 12°13′55″E / 43.224444°N 12.231944°E |
| Suprafață | 904 ha  |
| Cod Natura 2000 | IT5210016 |
Modifică date / text  | |
Boschi di Castel Rigone este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 904 ha, integral pe uscat.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Centrul sitului Boschi di Castel Rigone este situat la coordonatele 43°13′28″N 12°13′55″E / 43.224444°N 12.231944°E.
Înființare[modificare | modificare sursă]
Situl Boschi di Castel Rigone a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 1995 pentru a proteja 65 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în august 2014[1].[2][3]
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 8 habitate naturale: Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Păduri ilirice de stejar și carpen (Erythronio-Carpinion), Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Galerii de Salix alba și de Populus alba, Păduri de Castanea sativa, Pajiști uscate europene.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- păsări (55): uliu păsărar (Accipiter nisus), pițigoi codat (Aegithalos caudatus), lăstunul mare (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), sticlete (Carduelis carduelis), Certhia brachydactyla, florinte (Chloris chloris), șerpar (Circaetus gallicus), porumbel gulerat (Columba palumbus), cioară neagră (Corvus corone), Corvus monedula, cuc (Cuculus canorus), lăstun de casă (Delichon urbicum), ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major), Dryobates minor, presură sură (Emberiza calandra), presură bărboasă (Emberiza cirlus), măcăleandru (Erithacus rubecula), vânturel roșu (Falco tinnunculus), cinteză (Fringilla coelebs), gaiță (Garrulus glandarius), rândunică (Hirundo rustica), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), privighetoare (Luscinia megarhynchos), codobatură galbenă (Motacilla alba), muscar sur (Muscicapa striata), grangur (Oriolus oriolus), pițigoi mare (Parus major), vrabie de câmp (Passer montanus), pițigoi de brădet (Periparus ater), fazan (Phasianus colchicus), pitulice de munte (Phylloscopus bonelli), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), ciocănitoarea verde (Picus viridis), pițigoi sur (Poecile palustris), brumăriță de pădure (Prunella modularis), aușel sprâncenat (Regulus ignicapilla), aușel cu cap galben (Regulus regulus), mărăcinar negru (Saxicola torquatus), cănăraș (Serinus serinus), țiclete (Sitta europaea), scatiu (Spinus spinus), turturică (Streptopelia turtur), graur (Sturnus vulgaris), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvie roșcată (Sylvia cantillans), silvie de câmp (Sylvia communis), silvie mediteraneană (Sylvia melanocephala), pănțărușul (Troglodytes troglodytes), mierlă (Turdus merula), sturz-cântător (Turdus philomelos), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăză (Upupa epops)
- amfibieni (2): Salamandrina terdigitata, Triturus carnifex
- mamifere (5): lupul (Canis lupus), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis)
- nevertebrate (2): croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), rădașcă (Lucanus cervus)
- reptile (1): țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 4 specii de plante, 8 specii de amfibieni, 25 de specii de mamifere, 1 specie de nevertebrate, 10 specii de reptile.[2]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b DM 07/08/2014 - G.U. 194 del 22-08-2014
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Boschi di Castel Rigone”. Accesat în .
- ^ a b „Boschi di Castel Rigone”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .