Biserica Sfânta Tereza din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica Sf. Tereza a Pruncului Isus din București
Informații generale
ConfesiuneBiserica Romano-Catolică
Tipreligios
Țara România Modificați la Wikidata
LocalitateBucurești
AdresaȘos. Olteniței nr. 3-5, sector 4
Date despre construcție
Stil arhitectoniceterogen
ArhitectRomano de Simon
Lungime21 m
Lățime9 m
Istoric
Data finalizării1 noiembrie 1936
Localizare

Biserica Sf. Tereza a Pruncului Isus este un lăcaș de cult situat în Șos. Olteniței nr. 3-5 din București, care servește ca Parohie romano-catolică a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București.

Istoria[modificare | modificare sursă]

În data de 19 iulie 1936, IPS Alexandru Cisar, Arhiepiscop de București, a sfințit piatra fundamentală la capela Sfânta Tereza, din Cimitirul Bellu catolic, lucrările fiind încheiate în același an. Biserica a fost sfințită de către IPS Cisar la 1 noiembrie 1936. Patronul bisericii este Sfânta Tereza a Pruncului Isus, sărbătorită pe 1 octombrie.

Parohia a fost înființată pe data de 1 august 1975, după ce a fost mai întâi filială a Catedralei Sfântul Iosif și apoi filială a Parohiei Bărăția. De la înființarea Parohiei, numărul credincioșilor a crescut o dată cu mărirea cartierelor din sectoarele 4 și 5 ale Capitalei. Comunitatea este formată din credincioși născuți în București, cât și din credincioși veniți din diferite regiuni ale țării. Parohia are următoarele filiale: Jilava, comuna 1 Decembrie și Adunații Copăceni. Nu au biserică și nici capelă. În actualitate parohul este Pr. Nicolaie Fărcaș.

Construcția[modificare | modificare sursă]

A fost proiectată de arhitectul Romano de Simon și de lucrări s-a îngrijit parohul Catedralei romano-catolică, Mons. Iosif Schubert. Clădirea are o suprafață de 200 mp, fiind lungă de 21 m, lată de 9 m și înaltă de 6 m. Ca elemente de arhitectură întâlnim arcade romanice, precum si coloane compozite (corintice și ionice).

Interiorul[modificare | modificare sursă]

Interiorul bisericii prezintă un stil unitar, ce conduce privirea spre altarul care se află în absida semicirculara. Lumina filtrată de vitralii creează o ambianță plăcută, ce predispune la rugăciune și interiorizare. La biserică s-au făcut lucrări de reparare și înnoire în diferite perioade, cu ajutorul enoriașilor, prin grija parohilor. Au fost montate panourile tip vitraliu, precum și marmora din biserică. Dintre vitralii remarcăm: Calea Crucii, imaginea Sfintei Tereza ținând crucea și florile de trandafir. Ele sunt opera artiștilor Violeta Mihăilescu și Alexandru Bretcanu.

Statui[modificare | modificare sursă]

De asupra tabernacolului, în abside, se află o statuie a Mântuitorului cu Preasfânta Sa Inima. La dreapta din altar se găsesc statuile a Fer. Vladimir Ghica și Sf. Sfânta Tereza a Pruncului Isus. La stânga din altar se află Sf. Iosif și Sf. Anton de Padova. Mai este o statuie a Sfintei Fecioare Maria de asupra unui altar lateral în prezbiteriu.

Casa parohială[modificare | modificare sursă]

În ultimii ani, s-a reparat casa parohială, care este în aceeași clădire cu administrația Cimitirului catolic "Bellu", și s-a realizat pe fațada exterioară a clădirii un mozaic de dimensiuni mari (aproximativ 45 mp) reprezentându-L pe Hristos, care-i eliberează de legătura morții pe Adam si Eva, lucrare realizată în 1997 de artistul Nicolae Pascu, o inițiativă Arhiepiscopului Ioan Robu.

Curte[modificare | modificare sursă]

Lângă biserică, s-a construit mai târziu Școala generală "Sfântul Iosif", o grotă a sfintei Fecioare Maria și un parc cu o statuie a Sf. Josemaría Escrivá de Balaguer.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dănuț Doboș, (coord.): Parohia Sfântul Anton de Padova București (Colentina) File de istorie, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, București, 2012. ISBN 978-973-1891-59-0

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
Wikicitat

Galerie[modificare | modificare sursă]