Patriarhia Ecumenică de Constantinopol
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Patriarhia Ecumenică de Constantinopol | |
| Fondator | Sfântul Andrei |
|---|---|
| Independență | 330 |
| Recunoaștere | 380 și 451 |
| Arhiepiscop | Sanctitatea Sa, Bartolomeu I, Arhiepiscop al Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic |
| Sediu | Catedrala Sfântul Gheorghe din Fanar, Istanbul, Turcia |
| Teritoriu | Turcia, Nordul și Estul Greciei, inclusiv Muntele Atos, precum și Creta Diaspora greacă în țări netradițional ortodoxe |
| Dețineri | |
| Limbă | Limba greacă comună |
| Credincioși | cca 3.500.000 |
| Website | Patriarhia Ecumenică de Constantinopol |
| Modifică text | |


Patriarhia de Constantinopol, a cărei denumire oficială este Patriarhia Ecumenică de Constantinopol[1] (în greacă: Οικουμενικό Πατριαρχείο Κωνσταντινουπόλεως[2]; în turcă: Fener Rum Ortodoks Patrikhanesi, İstanbul Ekümenik Patrikhanesi, în traducere aproximativă „Patriarhatul romanilor ortodocși din Fanar”), este considerată, în mod simbolic, cea mai înaltă autoritate canonică din lumea creștin-ortodoxă. Patriarhul de Constantinopol este recunoscut ca „primus inter pares” („primul între egali”) în raport cu ceilalți întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe autocefale.
Din 1991 și până în prezent, patriarh al Constantinopolului este Bartolomeu I[3], considerat, conform tradiției, cel de-al 270-lea titular al scaunului episcopal constantinopolitan[4].
În istoria și literatura dreptului canonic ortodox (canoane și comentarii tradiționale), Patriarhiei Ecumenice i-au fost atribuite mai multe prerogative (presbeia) care nu se regăsesc la toate celelalte Biserici Ortodoxe autocefale. Deși unele dintre aceste prerogative nu sunt unanim acceptate, ele au precedente istorice și referințe canonice. Conținutul și chiar legitimitatea lor sunt contestate în mod activ de anumite Biserici Ortodoxe, în special de Biserica Ortodoxă Rusă[5] (a se vedea: Prerogativele Patriarhiei Ecumenice).
Printre prerogativele tradițional atribuite Patriarhiei Ecumenice se numără:[6]
- Drepturi egale cu Vechea Romă – Canonul 3 al celui de-al Doilea Sinod Ecumenic – Canonul 28 al celui de-al Patrulea Sinod Ecumenic – Canonul 36 al Sinodului Quinisext (Cinci-Șase)
- Dreptul de a judeca apeluri în cazurile de dispute între clerici – Canoanele 9 și 17 ale celui de-al Patrulea Sinod Ecumenic
- Dreptul de a hirotoni episcopi pentru regiuni aflate în afara limitelor canonice tradiționale – Canonul 28 al celui de-al Patrulea Sinod Ecumenic
- Dreptul de a înființa mănăstiri stavropighiale în teritoriile altor patriarhate – menționat în Epanagoge și în comentariile lui Matei Vlastares și Teodor Balsamon.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Ecumenical Patriarchate of Constantinople | Eastern Orthodoxy, Constantinople, History | Britannica” (în engleză). www.britannica.com. Accesat în .
- ↑ „Οικουμενικό Πατριαρχείο” (în greacă). Accesat în .
- ↑ „Οικουμενικός Πατριάρχης Βαρθολομαίος - Οικουμενικό Πατριαρχείο” (în greacă). . Accesat în .
- ↑ „Κατάλογος Οικουμενικών Πατριαρχών - Οικουμενικό Πατριαρχείο” (în greacă). . Accesat în .
- ↑ Dragas, Alexander (). The Constantinople and Moscow Divide: Troitsky and Photiades on the Extra-Jurisdictional Rights of the Ecumenical Patriarchate. p. 182.
- ↑ Nick15. „Prerogativele Patriarhiei Ecumenice”. Orthodox Wiki. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Ecumenical Patriarchate
- Despre Biserica Ortodoxă a Constantinopolului la enciclopedia OrthodoxWiki
- Caracterul „ecumenic“ al Patriarhiei Constantinopolului Arhivat în , la Wayback Machine., 3 februarie 2010, Pr. Mihai Gojgar, Ziarul Lumina
- Aspecte din viața religioasă a românilor din Peninsula Balcanică – a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului XX, Adina Berciu-Drăghicescu, lisr.ro
