Biomagnetism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Biomagnetismul e fenomenul producerii de câmpuri magnetice de organismele vii; este un subdomeniu al bioelectromagnetismului, fiind adesea confundat cu acesta. Domeniul s-a dezvoltat considerabil după crearea tehnicilor cu zgomot scăzut. Conferințele organizate bianual se centrează pe magnetoencefalografie.

Unul din principalii contribuitori in domeniu este John Wikswo de la Universitatea Vanderbilt. A contribuit la măsurători de biomagnetism pe neuroni.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima dovadă experimentală a existenței unui câmp biomagnetic a fost adusă de Baule și McFee[1], care au folosit un magnetometru de inducție în montaj de gradient, în mediu neecranat, departe de oraș, pentru a detecta câmpul magnetic generat de inimă, apoi de către Cohen care a folosit, pentru prima oară, în măsurători, un senzor SQUID[2] și pentru măsurarea câmpului magnetic generat de creier[3]. După dezvoltarea în 1957 a teoriei Bardeen-Cooper-Schriefer[4], descoperirii efectului Josephson și a inventării de către Jaklevic și colaboratorii a senzorului de tip SQUID (în engleză Superconducting QUantum Interference Device), aceste cercetări au luat amploare tot mai mare și s-au dezvoltat uimitor.

Fundamentare[modificare | modificare sursă]

Acțiunea biomagnetică e bazată pe efecte de tip Hall asupra ionilor. Se poate evidenția cu dispozitive bazate pe efect Josephson.

Efecte[modificare | modificare sursă]

Efectele observate sunt de patru categorii.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Baule, Baule G.M, McFee R. Detection of the magnetic field of the heart. American Heart Journal 1963;66:95-6
  2. ^ Cohen D. Magnetic fields around the torso: production by electrical activity of the human heart. Science 1967;156:652-4
  3. ^ Cohen, D., „Conventional magnetic shields”, Revue de physique appliquée, tome 5, page 53, février 1970
  4. ^ Bardeen, J, Cooper, L.N. and Schrieffer, J.R., “Theory of Superconductivity”, Phys. Rev. 108, 1175-1204, 1957

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • M. Morega Bioelectromagnetism, Matrixrom, 2000
  • V Vasilescu Biofizica medicala EDP 1977

Vezi și[modificare | modificare sursă]