Bezirk Radautz

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Bezirkul Radautz (în română Rădăuți, în ruteană Radiwci) a fost un bezirk (bițârc-în graiul bucovinean) în Ducatul Bucovinei. Acesta cuprindea părți din centrul și vestul Bucovinei. Reședința bezirkului era orașul Rădăuți (Radautz). După Primul Război Mondial a devenit parte a României, iar în prezent este împărțit între România și Ucraina.

Bezirkul Radautz în 1910

Istoric[modificare | modificare sursă]

Districtele politice moderne ale Monarhiei Habsbugice au fost create în jurul anului 1868 ca urmare a separării distictelor politice de cele judiciare.[1] Bezirkul Rădăuți a fost creat în 1868 prin unirea districtelor judiciare Rădăuți (Gerichtsbezirk Radautz) și Solca (Gerichtsbezirk Solka).[2] În 1886 a fost creat un nou district judiciar în cadrul bezirkului, districtul judiciar Seletin (Gerichtsbezirk Seletin), format din trei comune (Gemeinden) din districtul judiciar Rădăuți.[3] Înființarea efectivă a acestui district judiciar a durat până pe 1 iunie 1888.[4] La data de 1 octombrie 1893 districtul judiciar Solca a format, împreună cu districtul judiciar Gura Humorului (Gerichtsbezirk Gurahumora) din cadrul districtului politic Suceava (Bezirk Suczawa), districtul politic Gura Humorului (Bezirk Gurahumora). Astfel districtul politic Rădăuți a rămas din nou cu două districte judiciare: Rădăuți și Seletin.[5] Din districtul judiciar Rădăuți, urmau să se deprindă în 1914 comunele Bilca, Gura Putnei, Putna și Vicovu de Jos și, respectiv comuna Straja din districtul judiciar Seletin, și să formeze un nou district judiciar, Vicovu de Sus (Gerichtsbezirk Ober-Wików, Wikiw Horisznyj- în ruteană). Din cauza izbucnirii Primului Război Mondial, districtul nu a mai fost înființat.[6][7]

În Bezirkul Rădăuți trăiau în anul 1869 73.601 de persoane, iar în 1900 numărul de locuitori a crescut la 82.152. Populația era formată în anul 1900 din: 47.919 vorbitori nativi de limba română (58,3 %), 21.493 vorbitori nativi de limba germană (26,2 %), 8.864 vorbitori nativi de limba ruteană (10,8 %) și 3.326 vorbitori nativi de alte limbi (4,0 %). Suprafața bezirkului era în anul 1900 de 184,097 km² și cuprindea două districte judiciare cu 28 de comune și 5 Gutsgebieten (comunități private fără un consiliu local, gestionate de proprietarii acestora).

Anul Locuitori Vorbitori nativi
de germană
Vorbitori nativi
de ruteană
Vorbitori nativi
de română
Vorbitori nativi
de alte limbi
1869 73.601
1880 81.410 17.336 7.003 52.288 4.645
1890 92.554 20.687 8.837 58.080 4.297
1900 82.152 21.493 8.864 47.919 3.326

Localități[modificare | modificare sursă]

În anul 1910 bezirkul Rădăuți era format din districtele judiciare Rădăuți și Seletin.[8]

Gerichtsbezirk Radautz:

Gerichtsbezirk Seletin:

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XVII. Stück, Nr. 44. „Gesetz vom 19. Mai 1886 über die Einrichtung der politischen Verwaltungsbehörden in den Königreichen ...“
  2. ^ Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XLI. Stück, Nr. 101: Verordnung vom 10. Juli 1868, die Durchführung des Gesetzes vom 19. Mai 1868 (Reichs-Gesetz-Blatt Nr. 44) in Böhmen, Dalmatien, Oesterreich unter und ob der Enns, Steiermark, Kärnthen, Bukowina, Mähren, Schlesien, Tirol und Vorarlberg, Istrien, Görz und Gradiska betreffend.
  3. ^ Reichsgesetzblatt für die im Reichsrath vertretenen Königreiche und Länder 1886, XXVI. Stück, Nr. 75: „Verordnung des Justizministeriums, betreffend die Errichtung des Bezirksgerichtes Seletin in der Bukowina“
  4. ^ Reichsgesetzblatt für die im Reichsrath vertretenen Königreiche und Länder 1888, VI. Stück, Nr. 15: „Verordnung des Justizministeriums, betreffend den Beginn der Amtswirksamkeit des Bezirksgerichtes Seletin in der Bukowina“
  5. ^ Reichsgesetzblatt für die im Reichsrath vertretenen Königreiche und Länder 1893, XLI. Stück, Nr. 134: „Kundmachung des Ministeriums des Innern, betreffend die Theilung der politischen Amtsbezirke Radautz und Suczawa und Errichtung einer neuen Bezirkshauptmannschaft in Gurahumora in der Bukowina“
  6. ^ Reichsgesetzblatt für die im Reichsrath vertretenen Königreiche und Länder, 1914, XXXVI. Stück, Nr. 77 „Verordnung des Justizministeriums, betreffend die Errichtung eines Bezirksgerichtes in Ober-Wików in der Bukowina“
  7. ^ Reichsgesetzblatt für die im Reichsrath vertretenen Königreiche und Länder, 1914, LVI. Stück, Nr. 132 „Kundmachung des Ministeriums des Innern im Einvernehmen mit dem Justizministerium, betreffend die Richtigstellung der Verordnung des Justizministeriums vom 30. März 1914, R. G. Bl. Nr. 77, betreffend die Errichtung eines Bezirksgerichtes in Ober-Wikow in der Bukowina“
  8. ^ Allgemeines Verzeichnis der Ortsgemeinden und Ortschaften Österreichs nach den Ergebnissen der Volkszählung vom 31. Dezember 1910, Seite 401

Bibliografie[modificare | modificare sursă]