Bezirk Waschkoutz am Czeremosch
Bezirkul Waschkoutz am Czeremosch (în română Vășcăuți pe Ceremuș, în ruteană Waszkiwci nad Czeremoszem) a fost un bezirk (bițârc-în graiul bucovinean) în Ducatul Bucovinei. Acesta cuprindea părți din nordulul Bucovinei, situate la nord-vest de Cernăuți. Reședința bezirkului era orașul Vășcăuți (Waschkoutz am Czeremosch). După Primul Război Mondial a devenit parte a României, iar în prezent este parte a Ucrainei.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Districtele politice moderne ale Monarhiei Habsbugice au fost create în jurul anului 1868 ca urmare a separării distictelor politice de cele judiciare.[1] Teritoriul acestui bezirk aparținea în 1868 districtelor politice Vijnița (Bezirk Wiznitz) și Storojineț (Bezirk Storozynetz).[2] La data de 1 octombrie 1903, districtul judiciar Stănești (Gerichtsbezirk Stanestie) din districtul politic Storozynetz și districtul judiciar Vășcăuți pe Ceremuș (Gerichtsbezirk Waschkoutz am Czeremosch) din districtul politic Vijnița au format districtul politic Vășcăuți pe Ceremuș (Bezirk Waschkoutz am Czeremosch).[3]
Districtul judiciar Vășcăuți pe Ceremuș avea în anul 1900 o suprafață de 211,18 km² și o populație de 21.346 de locuitori dintre care: 16.656 vorbitori nativi de limba ruteană (78,0 %), 3.478 vorbitori nativi de limba germană (16,3 %), 55 vorbitori nativi de limba română (0,3 %) și 1.151 vorbitori nativi de alte limbi (5,4 %).
Districtul judiciar Stănești avea în anul 1900 o suprafață de 216,69 km² și o populație de 22.249 de locuitori dintre care: 19.125 vorbitori nativi de limba ruteană (86,0 %), 2.838 vorbitori nativi de limba germană (12,8 %), 105 vorbitori nativi de limba română (0,5 %) și 169 vorbitori nativi de alte limbi (0,8 %).
Localități[modificare | modificare sursă]
În anul 1910 bezirkul Vășcăuți pe Ceremuș era format din districtele judiciare Vășcăuți pe Ceremuș și Stănești.[4]
Gerichtsbezirk Waschkoutz am Czeremosch:
- Markt Vășcăuți (Waschkoutz am Czeremosch în germană, Waszkiwci nad Czeremoszem în ruteană)
- Slobozia Bănilei (Banilla Slobodzia)
- Ciortoria (Czartoria)
- Carapciu pe Ceremuș (Karapcziu am Czeremosch)
- Bănila pe Ceremuș (Russisch Banilla (am Czeremosch))
- Vilaucea (Willawcze)
- Zamostea (Zamostie)
Gerichtsbezirk Stanestie:
- Stăneștii de Jos (Unterstanestie am Czeremosch în germană, Staniwci în ruteană)
- Berbești (Berbestie)
- Drăcineț (Draczynetz)
- Căbești (Kabestie)
- Călinești (Kalinestie am Czeremosch)
- Costești (Kostestie)
- Stăneștii de Sus (Oberstanestie am Czeremosch)
- Ostra (Ostra)
- Voloca (Woloka am Czeremosch)
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XVII. Stück, Nr. 44. „Gesetz vom 19. Mai 1886 über die Einrichtung der politischen Verwaltungsbehörden in den Königreichen ...“
- ^ Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XLI. Stück, Nr. 101: Verordnung vom 10. Juli 1868, die Durchführung des Gesetzes vom 19. Mai 1868 (Reichs-Gesetz-Blatt Nr. 44) in Böhmen, Dalmatien, Oesterreich unter und ob der Enns, Steiermark, Kärnthen, Bukowina, Mähren, Schlesien, Tirol und Vorarlberg, Istrien, Görz und Gradiska betreffend.
- ^ Reichsgesetzblatt für die im Reichsrath vertretenen Königreiche und Länder 1903, LXXXVIII. Stück, Nr. 182: „Kundmachung des Ministeriums des Innern, betreffend die Errichtung einer Bezirkshauptmannschaft in Waszkoutz am Czeremosz in der Bukowina“
- ^ Allgemeines Verzeichnis der Ortsgemeinden und Ortschaften Österreichs nach den Ergebnissen der Volkszählung vom 31. Dezember 1910, Seite 402 ff.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Orts-Repertorium des Herzogthums Bukowina. Auf Grundlage der Volkszählung vom 31. Dezember 1869 bearbeitet. Cernowitz 1872
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Wien 1885
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Neubearbeitung auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. December 1890. Wien 1894
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Gemeindelexikon der Bukowina. Bearbeitet auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. Dezember 1900. Wien 1907
| |||||||
