Bezirk Gurahumora
Bezirkul Gurahumora (în română Gura Humorului, în ruteană Gurahumora) a fost un bezirk (bițârc-în graiul bucovinean) în Ducatul Bucovinei. Acesta cuprindea părți din sud-estul Bucovinei. Reședința bezirkului era orașul Gura Humorului (Gura Humora). După Primul Război Mondial a devenit parte a României.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Districtele politice moderne ale Monarhiei Habsbugice au fost create în jurul anului 1868 ca urmare a separării distictelor politice de cele judiciare.[1] Zona ce a format ulterior acest bezirk era în 1868 parte a bezirkurilor Rădăuți (Bezirk Radautz) și Suceava (Bezirk Suczawa).[2] La data de 1 octombrie 1893 districtul judiciar Gura Humorului (Gerichtsbezirk Gurahumora) din districtul poltic Suczawa și districtul judiciar Solca (Gerichtsbezirk Solka) din districtul politic Radautz au format districtul politic Gurahumora.[3]
În Bezirkul Gura Humorului trăiau în anul 1900 55.741 de persoane. Populația era formată în anul 1900 din: 38.427 vorbitori nativi de limba română (68,9 %), 12.194 vorbitori nativi de limba germană (21,9 %), 1.472 vorbitori nativi de limba ruteană (2,6 %) și 3.399 vorbitori nativi de alte limbi (6,1 %). Suprafața bezirkului era în anul 1900 de 739,89 km² și cuprindea două districte judiciare cu 21 de comune.
Anul | Locuitori | Vorbitori nativi de germană |
Vorbitori nativi de ruteană |
Vorbitori nativi de română |
Vorbitori nativi de altă limbă |
---|---|---|---|---|---|
1900 | 55.741 | 12.194 | 1.472 | 38.427 | 3.399 |
Localități
[modificare | modificare sursă]În anul 1910 bezirkul Gura Humorului era format din districtele judiciare Gura Humorului și Solca.[4]
Gerichtsbezirk Gurahumora:
- Orașul Gura Humorului (Gurahumora în germană, Gurahumora în ruteană)
- Băișești (Bajaszestie)
- Stănilești (Kornoluncze/Stanilestie)
- Berchișești (Berkiszestie)
- Brăiești (Brajestie)
- Brașca (Braszka)
- Drăgoiești (Dragojestie)
- Lucăcești (Lukaczestie)
- Ilișești (Illischestie)
- Vornicenii Mari (Józseffalva)
- Capu Câmpului (Kapukimpolui)
- Capu Codrului (Kapukodrolui)
- Păltinoasa (Paltinossa)
- Mănăstirea Humorului (Humora Kloster)
- Boureni (Bori)
- Pleșa (Plesza/Pleschnitza)
- Poiana Micului (Buchenhain)
- Corlata (Korlata/Korlaten)
- Măzănăești (Mazanojestie/Mazanajestie)
- Ciprian Porumbescu (Stupka)
- Valea Moldovei (Wallessaka)
- Voroneț (Woronetz/Woranetz)
Gerichtsbezirk Solka:
- Solca (Solka)
- Arbore (Arbora)
- Bodnăreni (Bodnareny)
- Botoșana (Botuschana)
- Păltinoasa (Paltinossa)
- Clit (Glitt)
- Dealu Ederii (Lichtenberg)
- Iaslovăț (Iazlowetz)
- Cajvana (Keszwana)
- Pârteștii de Sus (Ober Pertestie)
- Solonețu Nou (Neu Solonetz)
- Cacica (Kaczyka)
- Pârteștii de Jos (Unter Pertestie)
- Poieni-Solca (Pojeny)
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XVII. Stück, Nr. 44. „Gesetz vom 19. Mai 1886 über die Einrichtung der politischen Verwaltungsbehörden in den Königreichen ...“
- ^ Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XLI. Stück, Nr. 101: Verordnung vom 10. Juli 1868, die Durchführung des Gesetzes vom 19. Mai 1868 (Reichs-Gesetz-Blatt Nr. 44) in Böhmen, Dalmatien, Oesterreich unter und ob der Enns, Steiermark, Kärnthen, Bukowina, Mähren, Schlesien, Tirol und Vorarlberg, Istrien, Görz und Gradiska betreffend.
- ^ Reichsgesetzblatt für die im Reichsrath vertretenen Königreiche und Länder 1893, XLI. Stück, Nr. 134: „Kundmachung des Ministeriums des Innern, betreffend die Theilung der politischen Amtsbezirke Radautz und Suczawa und Errichtung einer neuen Bezirkshauptmannschaft in Gurahumora in der Bukowina“
- ^ Allgemeines Verzeichnis der Ortsgemeinden und Ortschaften Österreichs nach den Ergebnissen der Volkszählung vom 31. Dezember 1910, Seite 400
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Orts-Repertorium des Herzogthums Bukowina. Auf Grundlage der Volkszählung vom 31. Dezember 1869 bearbeitet. Cernowitz 1872
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Wien 1885
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Neubearbeitung auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. December 1890. Wien 1894
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Gemeindelexikon der Bukowina. Bearbeitet auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. Dezember 1900. Wien 1907
|