Berăria Bragadiru din Iași
| Berăria Bragadiru | |
 Berăria Bragadiru în 1907 | |
| Clădire | |
|---|---|
| Foste nume | Hala de Bere Coloseul Bragadiru Berăria Astoria Berăria 7 Noiembrie |
| Nume alternative | Cinematograful Tineretului |
| Tip | Parter și etaj |
| Oraș | Iași |
| Țară | România |
| Adresă | Strada Alexandru Lăpușneanu nr. 18 |
| Actualii beneficiari | Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor „RomâniaFilm” |
| Coordonate | 47.167947 N, 27.578500 E |
| Construcție | |
| Începută | Sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea |
| Suprafață parter | 650,65 m2 (actuală) |
| Suprafața totală | 770,63 m2 (actuală) |
Modifică date / text  | |
Berăria Bragadiru, denumită și Hala de Bere sau Coloseul Bragadiru, a fost o berărie din Iași situată într-o clădire istorică de pe strada Lăpușneanu nr. 18.
Clădirea a fost construită pe locul unei bodegi numite Eldorado[1] la începutul secolului al XX-lea și și-a schimbat în timp numele și destinația: reconstruită, a devenit berăria „Astoria”, în 1922, după ce fusese distrusă de un incendiu,[2] și a fost redenumită „7 Noiembrie” după 1944[3]. Ulterior, aici a fost instalat cinematograful Tineretului care a funcționat până la data de 15 aprilie 1994.
Berăria Bragadiru a fost, la începutul secolului al XX-lea, un loc de întâlnire a lumii mondene ieșene, a scriitorilor și artiștilor. Atmosfera era animată, în timpul zilei și seara, de diferite orchestre și soliști, între care și Ionică Barbu, strănepotul lui Barbu Lăutaru.[4]
În prezent aflată în administrarea filialei Iași a Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor „RomâniaFilm”,[5] clădirea care a adăpostit berăria este lăsată în paragină datorită unui litigiu de lungă durată cu Biserica Banu privind dreptul de proprietate al imobilului.[6]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Ioana Cioflâncă, „Inima Iașului” Arhivat în , la Wayback Machine., Ieșeanul, 24 martie 2008.
- ^ ***, „Suvenire și impresii”, Adevărul, 19 noiembrie 2009.
- ^ Ion Mitican, „Fața necunoscută a Pieței Unirii”, Curierul de Iași, 16 februarie 2012
- ^ Maria Craus, „Iașiul, văduvit de istoria sa romanțată”, Evenimentul Zilei, 5 august 2009.
- ^ Ordonanța de urgență nr. 47/2011 privind reglementarea situației juridice a unor săli și grădini de spectacol cinematografic, precum și a altor imobile, Monitorul Oficial, Partea I nr. 365, 25 mai 2011.
- ^ Tudor Damaschin, „Ruina din centrul Iașului”, pe situl http://www.ziare.com/. Sursa: Evenimentul Regional al Moldovei.
 | Acest articol despre Iași este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |