Bancă de gene

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

O bancă de gene reprezintă o locație fizică cuprinzând structuri, echipamente, proceduri și material genetic animal sau vegetal, destinată depozitării și conservării unei colecții de material genetic în afara mediului de viață firesc (in vitro), indiferent că discutăm de material genetic sub formă de semințe, țesuturi, celule reproductive, embrioni sau molecule de ADN.[1]

Delta Dunării - cea mai bogată bancă de gene naturală[necesită citare]

Proceduri[modificare | modificare sursă]

În organizare și funcționarea unei bănci de gene este imperios necesară respectarea unor reglementări comune la nivel supra-statal (europene și/sau internaționale) care să asigure calitatea materialului germinativ, și să împiedice transmiterea bolilor. România, prin calitatea sa de membru UE, are obligația de a implementa astfel de recomandări.[2][3][4]

Tipuri de bănci de gene[modificare | modificare sursă]

Bănci de gene vegetale[modificare | modificare sursă]

Având ca obiectiv conservarea biodiversității agricole, bănci de gene vegetale sunt utilizate pentru a stoca și conserva resursele genetice ale plantelor de cultură majore și ale speciilor sălbatice conexe. Procedeele ce pot fi utilizate presupun înghețarea butașilor luați din plantă sau stocarea semințelor. Ulterior, se procedează prin dezghețare și reproducerea materialului genetic.

Bănci de semințe[modificare | modificare sursă]

Băncile de semințe reprezintă un tip particular de bănci de gene vegetale.

Bănci de polen[modificare | modificare sursă]

Stocarea boabelor de polen în azot lichid permite refacerea plantelor cu un singur set de cromozomi.

Bănci de gene animale[modificare | modificare sursă]

În cazul animalelor, conservarea biodiversității se realizează prin înghețarea spermei și a ovulelor prin crioconservare. Ulterior, este necesară o femelă vie care să joace rolul de gazdă pentru efectuarea inseminării artificiale. Deși este adesea dificil să se utilizeze material seminal sau ouă congelate, există multe exemple care arată că se poate face cu succes.

Materialul genetic dintr-o „bancă de gene” este conservat într-o varietate de moduri, cum ar fi înghețarea la -196°C în azot lichid, plasat în ecosisteme artificiale sau plasat în medii nutritive controlate.

Baza de date a celor mai mari bănci genetice din lume poate fi interogată printr-o interfață web comună, Genesys.

Bănci de gene în România[modificare | modificare sursă]

Bănci de semințe[modificare | modificare sursă]

  • Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava[5],

Proiectarea acestei bănci a început în anul 1982, la inițiativa dr. ing. Mihai Cristea,[6][7] iar construcția a început în anul 1985, după o documentare temeinică în mai multe bănci de gene din acea perioadă și având la bază preocupările anterioare de ameliorare științifică, colectare și păstrare a materialului genetic vegetal. În anul 1987 s-a definitivat construcția laboratoarelor, iar în anul 1988 au fost edificate celulele de conservare. În perioada 1987-1990 banca de semințe a funcționat ca laborator specializat în cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava. Aceasta a devenit instituție publică de sine stătătoare în baza Hotărârii Guvernului României nr. 371 din 1990, subordonată direct Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Începând din anul 2009 ea a fost comasată cu Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor București, iar din anul 2018 a devenit instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”.[8]

  • Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale de la Buzău[9]

Această Bancă a fost înființată prin HG nr. 690 din 12 septembrie 2019[10], în cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură de la Buzău (unitate cu tradiție, înființată în anul 1957), la inițiativa fostului ministru a Agriculturii - Petre Daea. Principalul obiect de activitate îl reprezintă explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea și conservarea resurselor fitogenetice. Mai concret, printre altele, protejarea soiurilor românești de legume, îmbunătățirea acestora prin cercetare și multiplicarea pentru producție a semințelor a peste 10.000 de soiuri de legume și plante medicinale și aromatice care ar putea asigura necesarul de hrană al României și ar aduce un aport substanțial industriei farmaceutice și alimentare. Banca a fost creată printr-un proiect[11] coordonat de cercetătorul Costel Vânătoru,[12] doctor în horticultură, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

După schimbarea de guvern și instalarea Guvernului Ludovic Orban, directorul Costel Vânătoru a fost demis de la conducerea instituției.[13] El a fost reinstalat la presiunea specialiștilor și a locuitorilor din Buzău, dar a rămas singurul angajat deși ar fi trebuit ca, la 8 luni de la înființare, să existe cel puțin 12 angajați. De asemenea, deși a fost identificat terenul unde să fie construită investiția, nu au fost realizate alte demersuri. Cu ocazia vizitei în municipiul Buzău[14] ministrului agriculturii, Adrian Oros, a menționat că Până acum, nu am primit, în zece luni, o cerere, nici din partea mediului academic, nici din partea celor care cunosc foarte bine ce înseamnă genetica vegetală, nici din partea Academiei de Științe Agricole și Silvice, care păstorește oarecum toată cercetarea științifică în domeniul agroalimentar.

  • Banca de gene - Colecția de semințe Macea[15][16]

Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" Arad a demarat un proiect intitulat "Banca de gene - Colecția de semințe Macea", pentru conservarea speciilor de plante din această zonă a țării. Colecția este una privată și este amplasată în pavilionul Castelului Macea, urmând a se organiza în fapt mai multe secții, cu funcționalități distincte și complementare. S-a reușit să se conserve, până acum, peste 2.700 de specii de plante, majoritatea exotice, iar specialiștii arădeni îmbogățesc anual colecția cu 500 de specii, făcând și schimburi de mostre cu institute din 25 de țări.

  • Banca de gene din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură - Bacău[17]

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Bacău, subordonată Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești" și finanțată de Ministerul Educației și Cercetării, produce în principal: fasolea aurie „Auria de Bacău", ardeii și gogoșarii „Creola", ardeii grași „Dariana Bac", „Rebeca", ardeiul lung „Siret" și „Ionel". Ea a creat peste 50 de soiuri de hibrizi de legume și flori. În cadrul instituției există o bancă proprie de gene și laboratoare performante.

  • Colecții de germoplasmă viticolă la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură - Ștefănești–Argeș[18]

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură - Ștefănești–Argeș a coordonat un număr de 6 unități viticole ce au studiat și identificat, în rețea, după un sistem unic și conform cerințelor internaționale, 766 de varietăți considerate autohtone, importante pentru zonele viticole respective și care trebuie complet caracterizate (ampelografic și molecular).

Bănci de gene animale[modificare | modificare sursă]

  • Banca de gene pentru animale de rasă Balotești-Ilfov[19]

Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (ANARZ) a anunțat, prin vocea directorui său general, Gheorghe Reman, că intenționează să pună în funcțiune la Balotești,[20] o bancă de gene pentru animale de rasă. Rațiunea practică a acestui demers constă în faptul că anumite specii, rase și linii de animale sunt, în România, pe cale de dispariție, deși ele fac parte din patrimoniul nostru tradițional. Este vorba, de exemplu, de Mangalița și Bazna la porcine, Sura de Stepă[21][22] și Mocănița[23] la bovine, Ratca și Țigaia cu cap ruginiu la ovine, precum și bivolii comuni.[24]

  • Banca de gene de la tauri din rasa Bruna din Austria, Elveția, SUA - Sighetu Marmației[25][26][27]

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor (SCDCB) din Sângeorgiu de Mureș a fuzionat cu Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor (SCPCB) Sighetu Marmației înființată în anul 1972 și dotată de regimul comunist cu peste 2.500 de hectare de teren, peste 300 de angajați dintre care 60 de cercetători, 1.600 de bovine și structura imobiliară aferentă. Instituția din Sighetu Marmației a fost creată pentru ameliorarea rasei Bruna de Maramureș[28], rezultată din încrucișarea autohtonelor Sura de stepă și Mocănița cu rasa elvețiană Schwyz (Bruna Alpină). Bruna de Maramureș este una dintre extrem de puținele rase de bovine românești omologate la nivel mondial (1959). Stațiunea încă deținea în 2018 o bancă genetică extrem de valoroasă[29], de la tauri din rasa Bruna din Austria, Elveția, SUA și păstra chiar și material genetic de la Akeratos, acel taur unicat mondial, născut fără coarne, chiar acolo, în stațiune. Acțiunea a avut la bază atât dezinteresul instituțiilor statului cât și interese personale.[30].

  • Banca Națională de Gene pentru cabaline - Târgu Mureș[31][32]

Activitatea în domeniul crio-conservării materialului seminal de armăsar se desfășoară la centrul de colectare, prelucrare și conservare prin congelare a materialului seminal la specia cabaline, din cadrul depozitului de armăsari de la Târgu Mureș al Agenției Naționale pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu". Această Agenție este, totodată, și autoritate competentă pentru protecția resurselor genetice animale din România, în cadrul acesteia funcționând Serviciul de conservare și protecția resurselor genetice animale.[33]

Susținere financiară[modificare | modificare sursă]

La nivel european, măsurile luate pentru a asigura conservarea, caracterizarea, colectarea și utilizarea resurselor genetice în agricultură sunt susținute financiar de către Comisia Europeană prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), un instrument al Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene[34]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Scorpan, Vasile și Angela Lozan - Dicționar de termeni biotehnologici Arhivat în , la Wayback Machine., Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale, Chișinău, 2005, ISBN 9975-78-420-8, p.17
  2. ^ Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”), în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 31 martie 2016, accesat pe 11 septembrie 2020
  3. ^ Regulamentul delegat (UE) al Comisiei din 17.12.2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 - C(2019) 4055 final, 19 decembrie 2019, accesat pe 11 septembrie 2020
  4. ^ Regulamentul delegat (UE) al Comisiei din 28 aprilie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 - în ceea ce privește cerințele în materie de sănătate animală și de certificare vizând circulația în interiorul Uniunii a animalelor acvatice și a produselor de origine animală provenite de la animale acvatice, 28 aprilie 2020, accesat pe 11 septembrie 2020
  5. ^ Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava
  6. ^ Prof. dr. Teodor Marian, „Părintele“ Băncii de Resurse Genetice Vegetale – dr. ing. Mihai Cristea, preluat din Revista Lumea Satului, nr.22, 16-30 noiembrie 2011
  7. ^ Dr. ing. Mihai Cristea la 80 de ani, în Revista Crai Nou, 30 iulie 2009, Suceava, accesat 11 septembrie 2020
  8. ^ Istoric - Cum a luat ființă Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava?, pe site oficial, accesat 11 septembrie 2020,
  9. ^ Ionescu, Andrei, Dănuț Păle: „Banca de Resurse Genetice de la Buzău nu este un motiv de lupte politice, aici vorbim despre siguranța alimentară a țării”, în Sănătatea Buzoiană, 18 mai 2020, accesat 11 septembrie 2020,
  10. ^ Nota de Fundamentare - HG nr.690/12.09.2019, în gov.ro - procesul legislativ, 12 septembrie 2019, accesat 11 septembrie 2020,
  11. ^ Proiect nr.11/ADER 1.1.11 “Conservarea și valorificarea patrimoniului legumicol cu expresie fenotipică utilă și plasticitate ecologică ridicată”[nefuncțională], 10 decembrie 2011, accesat la 11 septembrie 2020
  12. ^ Bogdan, Ileana, Demiterea lui Vânătoru, răzbunarea unui secretar de stat, în Q magazine, 15 decembrie 2019, accesat pe 11 septembrie 2020
  13. ^ Jos mâinile de pe cercetătorul Costel Vânătoru!, în AgroInfo, 15 decembrie 2019, accesat pe 11 septembrie 2020
  14. ^ Bostan, Călin, Ce a spus ministrul Agriculturii la Buzău despre banca de gene, în Opinia Buzău, 10 septembrie 2020, accesat pe 11 septembrie 2020
  15. ^ Arad: "Banca de gene - Colecția de semințe Macea", proiect de cercetare demarat de Universitatea "Vasile Goldiș" din Arad Arhivat în , la Wayback Machine., pe Agerpres, 26 august 2014, accesat 11 septembrie 2020,
  16. ^ Aproape 3000 de specii de plante, conservate într-o bancă de semințe amenajată la Castelul Macea, în județul Arad, pe România 24.ro, 26 iunie 2019, accesat 11 septembrie 2020,
  17. ^ „Auria de Bacău“ salvează Stațiunea de Cercetare Legumicolă, în Adevărul, 1 septembrie 2011, accesat 11 septembrie 2020,
  18. ^ Tănăsescu, Constantin, Dezvoltarea și modernizarea colecțiilor de germoplasmă viticolă în scopul conservării pe termen lung a materialului biologic de valoare națională. Proiect ADER 3.1.3 Arhivat în , la Wayback Machine., 19 aprilie 2018, accesat 11 septembrie 2020,
  19. ^ Banca de gene pentru animale de rasă Balotești-Ilfov[nefuncțională], în Adevărul, 29 iulie 2002, accesat la 11 septembrie 2020
  20. ^ Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești, site oficial, accesat la 11 septembrie 2020
  21. ^ Șteofil, Creangă, Caracterizarea fenotipică și genetică a rasei Sură de Stepă. Raport de cercetare 2008, accesat pe 11 septembrie 2020
  22. ^ Șteofil, Creangă, Caracterizarea fenotipică și genetică a rasei Sură de Stepă și utilizarea rezultatelor pentru conservarea ei. Raport de cercetare 2010, accesat pe 11 septembrie 2020
  23. ^ Mocanita: rasa de taurine de munte, în Gazeta de agricultură, 28 Februarie 2013, accesat la 11 septembrie 2020
  24. ^ Bivolii, salvați cu bani de la stat, în Adevărul, 7 octombrie 2009, accesat la 11 septembrie 2020
  25. ^ Decizie. Stațiunea pentru Creșterea Bovinelor din Sângeorgiu de Mureș va prelua prin absorbție stațiunea similară din Sighetu Marmației care a „inventat” rasa Bruna de Maramureș, în Știri din Mureș (ms news), 18 iunie 2018, accesat la 11 septembrie 2020
  26. ^ Hotărârea nr. 50/2019 privind reorganizarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Târgu Mureș, prin fuziune prin absorbție cu Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Sighet, în Monitorul Juridic.ro, 08 februarie 2019, accesat la 11 septembrie 2020
  27. ^ Nota de Fundamentare - HG nr. 50 /30.01.2019, pe gov.ro, accesat la 11 septembrie 2020
  28. ^ Bruna de Maramureș, pe http://asociatia-bruna.ro, accesat la 11 septembrie 2020
  29. ^ Zaharie, Alin, Importanța raselor locale de rumegătoare dezbătută la SCDCB. Lobby pentru păstrarea raselor locale de bovine, în Transilvania Business, p.103, 24 octombrie 2018, accesat la 11 septembrie 2020
  30. ^ Interpelare. Camera Deputaților[nefuncționalăarhivă], pe Site Camera Deputaților, 13 noiembrie 2007, accesat la 11 septembrie 2020
  31. ^ Organizarea însămânțărilor artificiale și a Băncii Naționale de Gene, la specia cabaline Arhivat în , la Wayback Machine., la Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", 28 iunie 2018, accesat la 11 septembrie 2020
  32. ^ Ordin 1629/9.10.2019 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al Agenției Naționale pentru Zootehnice "Prof. dr. G. K. Constantinescu" (art.19) Arhivat în , la Wayback Machine., la Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", accesat la 11 septembrie 2020
  33. ^ Colectiv, Conservarea biodiversității animalelor domestice din România în context European, la Conferința științifică cu participare internațională „Biodiversitatea în contextul schimbărilor climatice”, Chișinău, 22 noiembrie 2016, accesat la 11 septembrie 2020
  34. ^ Politica agricolă comună a Uniunii Europene, 5 aprilie 2019, accesat pe 11 septembrie 2020

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]