BMW M1

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
BMW M1
BMW E26 Retro Classics 2020 IMG 0299.jpg
MarcăBMW[*]  Modificați la Wikidata
ProducătorBMW M GmBH
Asamblat înAsamblare initiala: Turin, Italia Asamblare finala si inspectie: München, Germania
ClasaMasina sport
MotorizareM88/1, 6 cilindri in linie, de 3.5 litri
Transmisie5 viteze, manuala
Ampatament2.6 metri (2600 milimetri)
Lungime4.4 metri (4361 milimetri)
Înălțime1.1 metri (1140 milimetri)
DesignerGiorgetto Giugiaro, Italdesign

BMW M1 (codul modelului - E26) este o masina sport cu motor amplasat central produsa de producatorul de automobile german BMW din 1978 pana in 1981.

Spre sfarsitul anilor '70 producatorul de automobile Lamborghini a ajuns la un acord in privinta construirii unei masini de curse in cantitate suficienta pentru a face posibila omologarea modelului, insa din cauza unor anume conflicte BMW a fost nevoit sa-si produca masina in lipsa unui ajutor extern.[1] [2]Rezultatul a fost vandut publicului din 1978 pana in 1981 sub numele de BMW M1.

Este prima masina produsa de BMW cu motor central produsa in masa, urmata mult mai tarziu de masina sport hibrid plug-in i8.

Prezentare generala[modificare | modificare sursă]

Istoria dezvoltarii[modificare | modificare sursă]

Divizia de motorsport a BMW condusa de Jochen Neerpasch dorea sa concureze in motorsport cu o masina dezvoltata special pentru curse competitive, pentru a concura impotriva arhi-inamicului lor, Porsche, in cursele de Grupa a 5-a, asa ca dezvoltarea modelului M1 a inceput. Neerpasch, care era capul programului de dezvoltare a masinii a cerut ca masina sa aiba strict un motor amplasat central pentru a-si depasi competitorii. Din moment ce BMW nu a fost capabil sa contruiasca 400 de exemplare legale pentru sosele ale masinii in timpul cerut de reguli, compania a creat un parteneriat cu Lamborghini pentru a crea detalii legate the sasiul masinii si pentru asamblarea prototipurilor si crearea vehiculelor. Sasiul cu cadru spațial tubular din otel a fost opera lui Gianpaolo Dallara insa, curand, pozitia financiara a Lamborghini si posibilitatea de producere a masinii de catre producatorul italian devenea improbabila si BMW a reluat controlul asupra proiectului in aprilie 1978, dupa ce 7 prototipuri au fost construite. Amanarea productiei si schimbarile in regulamentul Grupei a 5-a a FIA au fortat compania sa concureze cu masina in Grupa a 4-a.[3]


M1 coupe a fost construit manual intre '78 si '81 sub divizia de motorsport a BMW, drept un model special de omologare pentru cursele de masini. Corpul din fibra de sticla a fost proiectat de Giorgetto Giugiaro, inspirandu-se din masina-concept BMW Turbo din 1972. Din moment ce proiectarea masinii a fost in continuare incompleta, un grup format din fosti ingineri Lamborghini au format o companie numita Italengineering care a oferit sa finalizeze proiectarea masinii. La mai putin de 16 kilometri de dealership-ul Lamborghini, proiectarea modelului M1 a fost completata.

Motor si Transmisie[modificare | modificare sursă]

Motorul M88/1 cu 6 cilindri in linie de 3.5 litri.

BMW M1 este prima masina care sa fie dezvoltata numai de divizia M a BMW si cuprinde un motor pe benzina M88/1 cu 6 cilindri in linie de 3.5 litri cu injectie mecanica Kugelfischer-Bosch si un sistem de aprindere Magneti-Marelli. Motorul a fost dezvoltat de Paul Rosche, care este responsabil si pentru motoarele S14 de 4 cilindri in linie si S70/2 cu 12 cilindri in V, respectiv. O versiune a acestui motor a fost folosita mai tarziu in versiunea Sud Africana a 745i, dintre care 209 exemplare au fost construite intre 1984 si 1986, impreuna cu M6/M635CSi E24 si M5 E28. Motorul are 6 clapete de acceleratie individuale, came duble, 4 valve per cilindru, si genereaza in jurul de 277PS (204kW; 273cp) la 6,500 de rotatii si un cuplu de 330 Newton-metru (244lb⋅ft) in versiunea stradala, oferind masinii o viteza de varf de 260 de km/h, sau 162 mph. Motorul a fost conectat la o cutie de viteze manuala cu 5 trepte, produsa de ZF Friedrichshafen, echipata cu un diferential cu alunecare limitata cu blocare de 40%.

Directie, suspensie si frane[modificare | modificare sursă]

M1 are o caseta de directie cu pinion si cremaliera neasistata, un sistem de suspensie cu ramificatie dubla in forma de iades cu arcuri de bobina ajustabile, si amortizoare umplute cu gaz de la Bilstein. Modelul stradal are bucse brat suspensie mai moi pentru un confort sporit si tractabilitate.[4]

Franele ventilate ale masinii masurau 300 de milimetri in sectiunea frontala si 297 de milimetri in cea posterioara. Erau construite din otel. M1 a folosit jante din aliaj speciale Campagnolo care masurau 7x16 inchi in fata, si 8x16 in spate, echipate cu cauciucuri Pirelli P7 (dispunand de marimile de 205/55 VR15 in fata si 225/50 VR15s in spate).

Interior[modificare | modificare sursă]

Interior al versiunii M1 Procar condusa de Nelson Piquet.


M1 are un interior format pe jumatate din piele, pe jumatate din panza. Radacinile sale din curse insemnau ca masina avea un interior banal cu multe parti refolosite de la alte modele BMW. Interiorul avea facilitati precum: aer conditionat, geamuri electrice si un stereo, insa ducea lipsa scaunelor ajustabile si era oferit numai cu volan pe partea stanga.


Productie[modificare | modificare sursă]

Corpul din fibra de sticla al M1 a fost produs de firma italieneasca Italina Resina, care era localizata in Modena, Italia. Sasiul a fost construit de alta firma Modeneza, Marchesi. Caroseria masinii a fost creata de Italdesign la fabrica lor localizata in Turin, Italia, impreuna cu interiorul.

Masinile partial completate au fost apoi livrate producatorului specialist german Baur, unde asamblarea finala avea loc, efectuata manual. Motoarele M88/1 lucrate manual au fost furnizate de BMW München pentru a fi instalate in masini. Masinile finalizate au fost mai apoi expediate catre BMW Motorsport din München pentru inspectiile finale si livrare. Numai 453 de masini au fost construite, facand acest model unul dintre cele mai rare modele BMW. Din cele 453, 399 erau modele pentru strada, pe cand 53 au fost construite pentru competitiile sportive.[5]

Premii[modificare | modificare sursă]

Portiune posterioara a versiunii Procar.

M1 a incasat o varietate de succese in motorsport. In 2004, "Sports Car International" a incadrat masina in lista lor pentru masinile sport de top ale anilor '70, fiind plasata pe locul 10.

Mentiune[modificare | modificare sursă]

M1 nu are legatura cu Seria 1 de masini compact executive care au fost vandute incepand din 2004, si nu este inrudit cu Seria 1 M Coupe, care a inceput productia in 2010, si care este o versiune mai abila a Seriei 1.

Motorsport[modificare | modificare sursă]

Articolul principal: Campionatul BMW M1 Procar

Un BMW M1 Procar condus de Nelson Piquet pe Nurburgring, in 1980.


In 1979, presedintele BMW Motorsport, Jochen Neerpasch, a conceput un campionat care utiliza M1-uri modificate pentru curse. Seria a fost creata pentru a ajuta BMW in constructia unui numar indeajuns de mare de masini pentru a putea participa in Grupa a 4-a, in Campionatul Mondial al Marcilor. Noua serie, cunoscuta drept "Campionatul BMW M1 Procar", avea rol de serie suport pentru Formula 1, si includea o pluralitate de soferi de Formula 1 care conduceau masini identice.

Seria s-a derulat pentru 2 ani, castigatori fiind Niki Lauda in sezonul din '79 si Nelson Piquet in cel din '80. Dupa ce BMW a atins standardele Grupei a 4-a, Procar-urile au fost utilizate de o varietate de echipe in campionatul mondial si, de asemenea, in alte serii nationale.

M1 a participat si la cele 24 de ore de la Le Mans, din 1981 pana in 1986, unde s-a dovedit a fi competitiv[6]. Masina a fost clasificata ca facand parte din Grupa B pentru a participa la Le Mans, din moment ce Grupa B era planificata si pentru curse pe asfalt cu GT-uri, insa a fost eclipsata de prototipurile Grupei C.

Un M1 Procar a fost convertit intr-o masina de Grupa B cu specificare de raliu de BMW Franta pentru sezonul din 1982. Masina a fost, de asemenea, utilizata si in sezonul din 1983 inainte ca ea sa fie folosita de firma de curse privata Motul in sezonul din 1984. Sezonul din 1984 s-a dovedit a fi cel mai reusit al masinii, din moment ce fostul campion ERC Bernard Béguin a castigat cursa dupa cursa la Rallye de La Baule si Rallye de Lorraine in acel sezon, si chiar a castigat un loc pe podiumul ERC la Rally d'Antibes 4 luni mai tarziu. Masina nu a mai participat dupa 1984.[7]


Masini comemorative si succesor spiritual[modificare | modificare sursă]

Conceptul M1 Homage

M1 Homage Concept[modificare | modificare sursă]

In aprilie 2008, BMW a dezvaluit conceptul M1 Homage, pentru a comemora a 30-a aniversarea a masinii originale. Masina-concept utilizeaza un motor central care imprumuta indicii si din originalul M1, insa si din conceptul din 1972, BMW Turbo[8].

Conceptul M1 Homage a fost pentru prima oara aratat publicului la "Concorso d'Eleganza Villa d'Este" din 2008. Design-ul a fost intocmit de Giorgetto Giugiaro, care a fost inspirat de conceptul BMW Turbo proiectat de Paul Bracq. BMW Turbo cuprindea multe inovatii tehnice avansate BMW care au inspirat conceptul M1 din 2008[9]. Portiunea frontala a masinii difera cel mai mult de celelalte parti ale masinii. Botul are faruri duble care, evident, nu sunt identice cu farurile escamotabile care faceau parte din vehiculul original, insa marca inregistrata a grilei in forma de rinichi este prezenta. M1 Homage incorporeaza si o sigla dupa pe spatele masinii ca M1-ul primordial. Nu exista fotografii ale interiorului masinii, sau ale masinii in actiune, iar specificatiile nu au fost facute publice, din moment ce masina a fost un simplu exercitiu de design.

Sectiunea laterala a conceptului M1 Homage





BMW i8 Roadster


Conceptul Vision EfficientDynamics si BMW i8[modificare | modificare sursă]

Articolul principal: BMW i8 si conceptul Vision EfficientDynamics

Conceptul Vision EfficientDynamics - Sectiune frontala


Dupa M1, BMW a proiectat cateva masini-concept cu motor central, dar niciuna dintre ele nu a inspirat producerea unei masini pana in 2013, cand conceptul Vision EfficientDynamics a dus la producerea modelului i8. BMW i8 este bazat pe coneptul Vision EfficientDynamics mentionat mai sus, care este o masina electrica cu autonomie autoreincarcabila, cu un motor de 3 cilindri in linie turboalimentat pe benzina[10]. Masina de productie a fost proiectata de Benoit Jacob. Productia de serie pentru clienti a vehiculului a inceput in aprilie 2014[11]. Este, de asemenea, primul vehicul BMW cu motor central produs in masa de la introducerea modelului M1.[12]

Conceptul Vision M Next[modificare | modificare sursă]

Conceptul Vision M Next, portiune frontala, rotile vireaza catre stanga masinii.


Conceptul Vision M Next este o masina sport hibrid plug-in care a fost prima data prezentata in Junie 2019. Design-ul este inspirat partial de M1, spre exemplu, fantele de pe parbrizul posterior. Este alimentat de un tren de rulare Power PHEV care confera posibilitatea de a alege intre tractiune integrala sau posterioara, ori cu propulsie complet electrica, ori cu propulsia unui motor turboalimentat cu 4 cilindri in linie. In total, sunt pretinsi 441 kW ( 591 cp; 600 PS). De asemenea, este revendicata o acceleratie 0-100 de 3 secunde, si o viteza de varf de 300 de km/h (186 mph). BMW a declarat ca autonomia completa in modul integral electric este de 100 de km, sau 62 de mile.[13][14][15][16]


  1. ^ http://www.is-it-a-lemon.com/used-car-history/bmw-m1.htm.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://web.archive.org/web/20100228164246/http://www.qv500.com/bmwm1p1.php.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ https://www.evo.co.uk/bmw/m1.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ https://www.evo.co.uk/bmw/m1.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ „https://www.evo.co.uk/bmw/m1”.  Legătură externa în |title= (ajutor)
  6. ^ https://www.evo.co.uk/bmw/m1.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ https://driving.ca/jaguar/auto-news/news/five-cars-youd-never-expect-to-be-turned-into-rally-racers.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ https://www.automobilemag.com/news/bmw-m1-homage-concept/.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ https://web.archive.org/web/20110427100451/http://www.bmwusa.com/Standard/Content/AllBMWs/ConceptVehicles/M1/Default.aspx.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ https://consent.yahoo.com/collectConsent?sessionId=1_cc-session_76082b9f-de86-4071-81bc-df12ee827e6c&lang=ro-RO&inline=false.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ^ https://insideevs.com/news/320920/first-bmw-i8-deliveries-scheduled-for-june-final-performance-fuel-consumption-figures-released/.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ https://www.topspeed.com/cars/car-news/video-bmw-i8-vs-bmw-m1-ar166443.html.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  13. ^ https://www.evo.co.uk/bmw/22812/bmw-vision-m-next-concept-revealed-a-look-forward-via-the-past.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. ^ https://www.autocar.co.uk/car-news/motor-shows-frankfurt-motor-show/bmw-m1-reborn-591bhp-two-seat-plug-hybrid.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  15. ^ https://www.motorauthority.com/news/1123616_bmw-vision-m-next-concept-heralds-plug-in-performance-at-m-division.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  16. ^ https://paultan.org/2019/06/25/bmw-vision-m-next-previews-m1-supercars-successor-a-dedicated-600-hp-carbon-bodied-plug-in-hybrid/.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)