Atanasie Mironescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Athanasie Mironescu)
Salt la: Navigare, căutare
Logo of the Romanian Academy.png Membru de onoare al Academiei Române
Athanasie Mironescu - mitropolit primat, 1910

Atanasie Mironescu (n. 12 august 1856, Trohan, Vaslui - d. 9 octombrie 1931, București) a fost un cleric român, care a deținut demnitatea de mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1909-1911).

Biografie[modificare | modificare sursă]

Mitropolitul Atanasie Mironescu (din botez Alexandru Mironescu) s-a născut la data de 12 august 1856, în comuna Trohan (jud. Vaslui), în familia unui preot. După studii la Seminarul “Veniamin Costachi" de la Socola (1870-1877), a fost hirotonit preot pentru satul natal (1879-1881), dar rămânând văduv s-a înscris la Facultatea de Teologie din București (1881-1882), apoi la cea din Cernăuți (1882-1886), unde a obținut doctoratul în teologie. Mitropolitul primat Atanasie Mironescu a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române (25 mai 1909).

Este numit apoi ca director la Internatului teologic din București (1886-1887), profesor suplinitor la Seminarul “Central" (1886-1887), profesor de Morală la Facultatea de Teologie din București (1887-1897), iconom stavrofor (1887). La 27 iunie 1895 este ales arhiereu titular cu titlul “Craioveanul", fiind călugărit la Mănăstirea Cernica sub numele Atanasie. Este hirotonit ca arhiereu la 5 februarie 1895. Din decembrie 1897 îndeplinește funcția de locțiitor de episcop al Râmnicului, apoi este ales episcop eparhiot tot acolo, la 12 martie 1898.

La 5 februarie 1909 a fost ales mitropolit primat al României, păstorind până la 28 iunie 1911, când s-a retras din scaun. IPS Atanasie a trăit apoi pentru restul vieții la Mănăstirea Cernica. Mitropolitul Atanasie a trecut la cele veșnice la 9 octombrie 1931, în București, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica.

Operă[modificare | modificare sursă]

A scris sau a tradus lucrări de Istorie bisericească și de Morală, articole în Biserica Ortodoxă Română și Cuvântul Adevărului de la Râmnic, pastorale, conferințe și cuvântări. Dintre acestea menționăm următoarele:

  • Memoriu asupra organizării Facultății de Teologie (București, 1887);
  • O călătorie în Orient (București, 1885);
  • Etica evoluționistă și etică creștină. Studiu critic asupra eticei lui Herbert Spencer (București, 1893);
  • Manual de Teologie Morală (București 1895);
  • Morala pentru copii (București, 1899);
  • Sfaturi către preoți date după diferiți autori (București, 1909);
  • Psaltire tradusă din evreiește de preoții Vasile Radu și Gala Galaction (1931);
  • Sfânta Episcopie a eparhiei Râmnicului Noului Severin în trecut și acum (Râmnic, 1906);
  • Istoria Mânăstirii Cernica (Cernica, 1930).

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • Sfântul Atanasie cel Mare. Traducere după cartea germană a lui Mohler (București, 1900);
  • Istoria bisericească universală a lui Eusebiu Popovici (2 vol., București, 1900-1901).
  • A revăzut și editat vechea traducere a lui Veniamin Costachi: Trimiterile cele patrusprezece ale Sfântului Apostol Pavel, de Teofilact al Ohridei (3 vol., București, 1904-1906) (în colaborare cu Gherasim Timuș).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Mircea Păcurariu - Dicționarul Teologilor Români (Ed. Univers Enciclopedic, București, 1996);
  • Gherasim Safirin - Cuvântări rostite cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Legii sinodale din 1872 și pentru înființarea Consistoriului Superior Bisericesc (București, 1909);
  • Spiru Haret - Criza bisericească (București, 1912);
  • Nicolae Iorga - Tulburările bisericești și politicianismul (Vălenii de Munte, 1911);
  • Constantin C. Diculescu - Tulburările bisericești și propaganda catolică. Memoriu înaintat Sf. Sinod la 25 mai 1911 (București, 1911).

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Mitropolitul Athanasie Mironescu, Vasile Romanescu, Editura Cartea Românească, 1942

Legături externe[modificare | modificare sursă]