Heket

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Heket
Abydos Tempelrelief Ramses II.jpg
Heket cu trup de om, pictată la Templul lui Ramses II de la Abydos
Heket
în hieroglife
Hq
t
I7

Heket, în mitologia egipteană, este zeița-broască a nașterii, a creației și a fertilității.[1]

Origine[modificare | modificare sursă]

Heket apare pentru prima dată în inscripțiile egiptene din piramide, unde, într-un text magic destinat a-l ajuta pe rege să urce la cer, ea este una dintre numeroasele divinități considerate a reprezenta părți din anatomia regală. Legătura ei cu nașterea este prima oară menționată în mod explicit într-un papirus din Regatul de Mijloc care conține povești miraculoase petrecute în Epoca piramidelor.[1] În fragmentul referitor la nașterea de către soția marelui-preot al lui Ra a celor trei regi care inaugurează dinastia a V-a, Heket este cea care de fiecare dată „grăbește” ultimele etape ale travaluilui.[1]

Rol și legendă[modificare | modificare sursă]

Pe amuletele și scarabeii purtați de femei pentru a le proteja în timpul nașterii adeseori se află imaginea zeiței-broască. În mod similar, pe „cuțitele” magice din fildeș, larg răspândite în cursul Regatului de Mijloc ca obiecte de îndepărtare a pericolelor ce amenințau o familie, apare incizată imaginea lui Heket ca protectoare a căminului. Este posibil ca titlul de „servitoare a lui Heket”, incizat pe o zornăitoare muzicală aparținând unei doamne Sit-Hathor, să indice că aceasta era moașă.[1] Puterile dătătoare de viață a lui Heket au făcut ca ea să fie adoptată ca o zeiță binevoitoare, demnă de a-l însoți pe Osiris, în al cărui templu de la Abydos ea primește vin de la regele Seti I (dinastia a XIX-a) și este denumită „Stăpână a celor Două Țări”.[1]

La Qus, în Egiptul de Sus, există ruinele unui templu închinat lui Hekhet, unde zeița este considerată soția lui Haroeris. Cea mai bună dovadă a unui centru de cult închinat lui Heket - deși urmele concrete ale acestuia nu mai există - o constituie o inscripție din mormântul lui Petosiris (secolul al IV î.e.n.) de la Tuna el-Gebel, în Egiptul de Mijloc. Petosiris, marele preot al lui Thot, relatează cum o procesiune în onoarea lui Heket a fost îndreptățită de zeiță, „Doamnă a Herwer-ului”, către locul unui sanctuar distrus de revărsarea anuală a Nilului.[1] Pteosiris consideră că aceasta înseamnă că Heket dorește ca templul ei de acolo să fie refăcut și îl cheamă pe scribulei, dându-i bani și ordine pentru construirea unui nou monument înconjurat de un zid pentru ca apele revărsate să nu-l distrugă.[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g George Hart. Dicționar al zeilor și zeițelor Egiptului antic. ISBN 973-566-099-7. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]