Antoni Piotrowski

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Antoni Piotrowski
Piotrowski Self-portrait with a palette.jpg
Portretul lui Mehoffer, realizat de Stanisław Wyspiański
Date personale
Născut7 septembrie 1853
Kunów, Austro-Ungaria
Decedat12 decembrie 1924 (71 de ani)
Varșovia, Polonia
NaționalitateFlag of Poland.svg polonez
CetățenieFlag of Poland.svg Polonia Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticPictură
PregătireȘcoala de Arte Frumoase din Cracovia
Mișcare artisticăromantism, realism
Influențat deWojciech Gerson

Adam Antoni Piotrowski cunoscut ca Антони Пьотровски sau Antoni Pyotrovski (n. 7 septembrie 1853, Kunów - d. 12 decembrie 1924, Varșovia)[1] a fost un pictor și desenator polonez care se numără printre artiștii adepți ai romantismului și realismului. Datorită faptului că o lungă perioadă de timp a fost corespondent și ilustrator de carte în Bulgaria la sfârșitul secolului al XIX-lea, Piotrowski este asimilat ca fiind un cronicar al acestei țări. Antoni Piotrowski a fost membru marcant și fondator al Societății artiștilor polonezi „Sztuka”.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Tatăl lui Antoni Piotrowski a lucrat ca funcționar public la o oțelărie din Kunów (Nietulisko). Antoni a început să învețe pictura sub directa îndrumare a lui Wojciech Gerson, începând din anul 1869. După 1875 ia lecții de la Wilhelm Lindenschmit la Munchen după care urmează cursurile Academiei de Arte Frumoase din Cracovia.[2] Pe perioada studiilor din Cracovia, artistul lucrează în propriul atelier cu alți pictori polonezi, cum au fost Stanislaw Witkiewicz, Albert Chmielowski și Józef Chełmoński.[3]

Corespondent de război[modificare | modificare sursă]

Piotrowski a vizitat Bulgaria pentru prima dată în anul 1879, când s-a dus acolo ca ilustrator și corespondent pentru reviste britanice: The Illustrated London News și The Graphic, precum și pentru publicații franțuzești cum era Le Monde illustré și altele. Revine în Franța, la Paris, unde rămâne până în anul 1885, după care se duce din nou în Bulgaria și participă ca voluntar în armata bulgară la războiul sârbo - bulgar. Primește cu această ocazie Medalia Militară a Bulgariei pentru fapte de curaj. În timpul în care era soldat în armata bulgară, Antoni Piotrowski a pictat o serie de tablouri de luptă care au fost ulterior achiziționate de către guvernul bulgar. Picturile sunt expuse, astăzi, la Muzeul Național de Istorie Militară din Sofia. Printre aceste picturi se regăsesc și „Bătălia din Slivnița”, „Asaltul de la Zaribrod” și „Invazia bulgară din Pirot”. Prin corespondența de război, toate lucrările de pe front au fost publicate în mai multe ziare și reviste europene.

Opera[modificare | modificare sursă]

Masacrul de la Batak”, ulei pe pânză, 1889

Printre operele sale au fost portretele prinților bulgari ( kneji ): Alexander de Battenberg și Ferdinand de Saxa-Coburg-Gotha, acesta din urmă decorându-l pe Piotrowski cu Ordinul de Merit pentru civili. Piotrowski s-a întors în Bulgaria în 1888, revenind în orașul Batak pentru a-l vizita. În această vizită pictează „Masacrul de la Batak” pentru care, Piotrowski, a apelat la scenariști și fotografii cu actori amatori.[4] Lucrarea a fost prezentată la Târgul Internațional de la Plovdiv în anul 1892 și a avut un succes imens. Piotrowski a pictat mai ales scene istorice, de luptă și portrete. Cele mai importante din lucrările sale sunt „Marșul recruților”, seria picturilor din războiul sârbo - bulgar, picturi cu nimfe și satiri și portretele celor doi domnitori bulgari.[5]

Antoni Piotrowski a fost membru fondator, în anul 1897, a Societății artiștilor polonezi „Sztuka”. Artistul a avut discuții premergătoare încă din anul 1891 cu Jacek Malczewski pentru a crea o „Uniune” a artiștilor moderni (contemporani) polonezi.[6] În anul 1900, Piotrowski se mută la Varșovia și în 1905 a devenit din nou corespondent de război, de această dată în Manciuria. În anul 1925, la un an de la moartea sa, la Galeria de artă Zachęta din cadrul Muzeului Național din Varșovia, a avut loc o expoziție comemorativă.

Galerie imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Antoni Piotrowski
  • bg Martina Baleva u.a. (Hrsg.): Batak - ein bulgarischer Erinnerungsort / Батак като място на паметта., Verlag Iztok-Zapad, Sofia 2007. Ausstellung Nacionalen Etnografski Muzej Sofija 2007. ISBN 978-954-312-391-7
  • Martina Baleva: Fremde Künstler - eigene Mythen. Der polnische Künstler Antoni Piotrowski und das Massaker im bulgarischen Batak. In: Matthias Krüger, Isabella Woldt (Hrsg.): Im Dienst der Nation. Identitätsstiftungen und Identitätsbrüche in Werken der bildenden Kunst. Akademie Verlag, Berlin 2011, ISBN 978-3-05-004936-6 ,S. 373-397

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Barbara Leszczyńska-Cyganik și Magdalena Czubińska, fin de siècle din Cracovia. Grafika użytkowa, tkaniny, rzemiosło artystyczne ze zbiorów Muzeul Narodowego din Cracovia, Muzeul National, Cracovia, 2005. ISBN 8389424479 , 121 pp. (în limba engleză)
  2. ^ Nikolaus Gerhart, Walter Grasskamp și Florian Matzner Academia de 200 de ani de Arte Frumoase din München, Hirmer Verlag, München 2008
  3. ^ Morawińska Agnieszka, Simbolismul poloneză în pictură. 1890-1914, ISBN 0895581043 , Detroit Institute of Arts, Detroit, 1984, p. 45
  4. ^ Butis Butis (Autorenteam: Martina Baleva u.a.), Goofy History: Fehler machen Geschichte, ISBN 978-3-412-20426-6, Böhlau, Köln 2009
  5. ^ Marc Stegherr, Kerstin Liesem, mass-media din Europa de Est. Sisteme de mass-media în procesul de transformare, ISBN 978-3-531-17482-2 , Springer specialitate mass-media, Wiesbaden 2010, pp. 15
  6. ^ Jan Cavanaugh, Out Looking In. Early Modern Polish Art, 1890-1918, University of California Press, S. 80