Anselm Feuerbach
| Anselm Feuerbach | |
 Autoportret (1852) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 12 septembrie 1829 Speyer,  Germania |
| Decedat | (50 de ani) Veneția,  Italia |
| Înmormântat | Johannisfriedhof[*][1]  |
| Părinți | Joseph Anselm Feuerbach[*] Amalie Feuerbach[*][2] |
| Frați și surori | Emilie Feuerbach[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Regatul Bavariei |
| Ocupație | pictor cadru didactic universitar[*] artist vizual[*] desenator[*] |
| Locul desfășurării activității | Paris[3] Roma[3] |
| Limbi vorbite | limba germană[4][5] |
| Activitate | |
| Domeniu artistic | Pictură |
| Studii | Academia de Arte Frumoase din Düsseldorf |
| Profesor pentru | Rodolphe Ernst[*], Jean Discart[*], Epaminonda Bucevschi |
| Mișcare artistică | Neoclasicism |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Anselm Feuerbach (n. 12 septembrie 1829, Speyer, Germania – d. 4 ianuarie 1880, Veneția, Italia) a fost un pictor german. El a fost liderul pictorilor clasiciști ai Școlii germane din secolul al XIX-lea.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Feuerbach s-a născut la Speyer, fiind fiul renumitului arheolog Joseph Anselm Feuerbach și nepotul savantului jurist Paul Johann Anselm Ritter von Feuerbach.
După frecventarea școlilor de artă de la Düsseldorf și München, a plecat la Anvers și apoi la Paris, unde a beneficiat de învățăturile unor pictori renumiți și a realizat prima sa capodoperă, Hafiz la fântână în 1852. El a lucrat ulterior la Karlsruhe și apoi la Veneția. La Veneția, a fost influențat de marea școală a coloriștilor și multe din lucrările sale dovedesc un studiu detaliat al stilului maeștrilor italieni. El a plecat apoi la Roma și ulterior la Viena.
La Viena, a fost un apropiat al compozitorului Johannes Brahms. În 1873, a devenit profesor la Academia de Arte Frumoase din Viena, dar dezamăgit de recepția făcută la Viena lucrării Căderea titanilor pentru tavanul noii Case-Muzeu a Artiștilor, a plecat la Veneția, unde a murit în 1880.
Apreciere[modificare | modificare sursă]
După Encyclopædia Britannica 1911:
El s-a adâncit în cunoașterea clasică, iar figurile din compozițiile sale au demnitatea sculpturală și simplitatea artei grecești. El a fost primul care și-a dat seama de pericolul care decurg din disprețuirea tehnicii, că era nevoie de o stăpânire a măiestriei pentru a exprima chiar și cele mai înalte idei și că benzile desenate prost realizate nu pot fi niciodată realizarea supremă în artă.
Lucrări[modificare | modificare sursă]
Lucrările sale sunt expuse în principalele galerii de artă ale Germaniei. La Stuttgart se află Ifigenia; la Karlsruhe, Dante la Ravenna; la München, Medeea; și la Berlin, Concertul, ultima sa pictură importantă. Printre capodoperele sale se află și Bătălia Amazoanelor, Pietà, Conferința lui Platon, Orfeu și Euridice și Ariosto în parcul de la Ferrara.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Julius Allgeyer: Anselm Feuerbach, 2 Bände; Spemann, Berlin 1904
- Oscar Berggruen: Die Galerie Schack; Gesellschaft für vervielfältigende Kunst, Wien 1883
- Jürgen Ecker: Anselm Feuerbach. Leben und Werk, Kritischer Katalog der Gemälde, Ölskizzen und Ölstudien; Hirmer, München 1991; ISBN 3-7774-5510-5
- Herbert Eulenberg: Die Familie Feuerbach in Bildnissen; J.Engelhorns NachF. Stuttgart 1924
- Herbert Eulenberg: Nanna und Feuerbach Wahn und Wirklichkeit; Verlag der Greif 1946
- Henriette Feuerbach (Hrsg.): Ein Vermächtnis von Anselm Feuerbach; Propyläen-Verlag, Berlin 1924 (mit autobiograph. Aufzeichnungen Anselm Feuerbachs)
- Hermann Glaser, Rainer Lindenmann, Max Ackermann (Hrsg.): Die Feuerbachs – Eine deutsche Familie im 19. Jahrhundert, mit CD; Schrenk Verlag, Gunzenhausen 2006; ISBN 3-924270-46-5
- Mira Hofmann (Red.): Anselm Feuerbach; Hatje-Cantz, Ostfildern-Ruit 2002; ISBN 3-7757-9116-7 (Ausstellungskatalog)
- Achim Kuch: Zum Dionysischen in Anselm Feuerbachs „Das Gastmahl des Plato“ – zugleich der Versuch einer Reinterpretation; in: Stadtverwaltung Speyer (Hrsg.): Zum 175. Geburtstag von Anselm Feuerbach (1829–1880); Schriftenreihe der Stadt Speyer, 15; Stadtverwaltung Speyer, 2006; ISSN 0175-7954; S. 92–114.
- Daniel Kupper: Anselm Feuerbach; Rowohlt, Reinbek 1993; ISBN 3-499-50499-5
- Daniel Kupper: Anselm Feuerbachs „Vermächtnis“. Die originalen Aufzeichnungen; Deutscher Verlag für Kunstwissenschaft, Berlin 1992; ISBN 3-87157-152-0
- Hermann Uhde-Bernays (Hrsg.): Anselm Feuerbachs Briefe an seine Mutter, 2 Bände; Meyer & Jessen, Berlin 1911
- Karl Günther Zelle: Zur Ikonographie von Anselm Feuerbachs „Medea“; in: Zeitschrift für Kunstgeschichte 70 (2007), S. 113–120.
- Leopoldstadt-live: Die Geschichte der Feuerbachschule; Polytechnischer Lehrgang, G10 mit Klassenvorstand Helmuth Furch, Januar 1986.
- de Karl Werner: Feuerbach, Anselm, articol din: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB). Volumul 48, Leipzig, 1904, p. 524–533.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- ^ Find a Grave
- ^ „Anselm Feuerbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b „Anselm Feuerbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)