Anna Brigadere

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anna Brigadere
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Tērvete⁠(d), Tērvete Parish⁠(d), comuna Dobele⁠(d), Letonia Modificați la Wikidata
Decedată (71 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Tērvete⁠(d), Tērvete Parish⁠(d), comuna Dobele⁠(d), Letonia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Pădurii din Riga Modificați la Wikidata
Frați și suroriJānis Brigaders[*][[Jānis Brigaders (Latvian actor and publisher (1856-1936))|​]]  Modificați la Wikidata
Cetățenie Letonia Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare
scriitoare de literatură pentru copii[*]
dramaturgă
poetă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba letonă[3] Modificați la Wikidata
Limbilimba letonă  Modificați la Wikidata
Note
PremiiIII šķiras Triju Zvaigžņu ordenis[*][[III šķiras Triju Zvaigžņu ordenis |​]]  Modificați la Wikidata
Sprīdītis cântă la flaut pentru a-l face pe Lutausis să danseze (sculpturi din Parcul Național Tērvete)
Muzeul memorial Anna Brigadere Sprīdīši din Tērvete, Letonia

Anna Brigadere (n. , Tērvete⁠(d), Tērvete Parish⁠(d), comuna Dobele⁠(d), Letonia – d. , Tērvete⁠(d), Tērvete Parish⁠(d), comuna Dobele⁠(d), Letonia) a fost o scriitoare, dramaturgă și poetă din Letonia.[4] A scris piese de teatru-basme și comedii satirice, poezii și povestiri.[5]

Biografie[modificare | modificare sursă]

A absolvit cursurile pedagogice superioare la Riga, Imperiul Rus, a lucrat ca guvernantă.[6]

Prima ei povestire a fost publicată în 1896. În operele sale, ea a apelat adesea la motive folclorice. În 1897, ea și-a îndreptat exclusiv atenția către opera literară și i-a fost publicată prima sa carte, Vecā Karlīne/Bătrâna Karlīna. Șase ani mai târziu, prima și cea mai populară piesă de teatru a ei Sprīdītis/Povestea lui Sprīdītis a fost scrisă pentru regizorul teatrului leton din Riga Jēkabs Duburs, care a pus în scenă piesa în 1903. În 1985, lucrarea a fost adaptată pentru cinema, de asemenea a fost tradusă în mai multe limbi. Primul Război Mondial avea să o determine să emigreze la Moscova. În 1918, s-a întors la Riga și și-a continuat acolo creația literară.[4]

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Ea a scris comedie și dramă, printre care Povestea lui Sprīdītis, despre un băiat dintr-o familie de țărani letoni și aventurile sale fantastice într-o pădure din apropiere. Ea a scris și patru autobiografii, printre care Dievs, daba, darbs (Dumnezeu, natură, muncă) despre viața unei femei letone la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Premii și onoruri[modificare | modificare sursă]

Premiul Anna Brigadere a fost reînființat în 1986 pentru a celebra realizările din literatura letonă.[4]

  • 1932, Premiul Fondului de Cultură pentru În vânturile aspre
  • 1927, Premiul Fondului de Cultură pentru Pasărea Magică a Lolitei
  • 1926, Ordinul celor Trei Stele clasa a III-a.[4]
  • 1913, Premiul Societății Letone din Riga.

Numele Annei Brigadere este dat unor străzi din Riga și alte așezări din Letonia.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Anna Brigadere,FemBio-Datenbank[*][[FemBio-Datenbank (database of women's biographies)|​]] 
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d „Latvian Literature”. www.latvianliterature.lv (în engleză). Accesat în . 
  5. ^ Бригадер // Литературная энциклопедия. Т. 1. — 1930 (текст), feb-web.ru 
  6. ^ БРИГАДЕРЕ • Большая российская энциклопедия - электронная версия, old.bigenc.ru 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Anna Brigadere un Tērvete / sastādījis Jānis Rapa. Rīgā: Preses Nams, 1996.ISBN: 9984-00-226-8ISBN 9984-00-226-8 (în letonă)
  • Zenta Mauriņa. Baltais ceļš : studija par Annu Brigaderi . Rīga: Zvaigzne ABC, 1996.ISBN: 9984-04-304-5ISBN 9984-04-304-5 (în letonă)
  • Meškova, Sandra (2002). Două mame ale literaturii letone: Aspazija și Anna Brigadere. Journal of Baltic Studies 34.3, 276-297.