Andrzej Łapicki

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Andrzej Łapicki
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Riga, Interwar Latvia⁠(d)[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (87 de ani)[7][1][2][3] Modificați la Wikidata
Varșovia, Polonia[8][6] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Powązki[*] Modificați la Wikidata
PărințiBorys Łapicki[*][[Borys Łapicki (jurist polonez)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuKamila Łapicka[*][[Kamila Łapicka (Polish theatrologist)|​]][9]
Zofia Chrząszczewska[*][[Zofia Chrząszczewska |​]] Modificați la Wikidata
CopiiZuzanna Łapicka[*][[Zuzanna Łapicka (Polish journalist, writer)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Polonia Modificați la Wikidata
Ocupațieactor de teatru[*]
actor de film
regizor de teatru
actor
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba poloneză Modificați la Wikidata
Alma materLiceum im. Stefana Batorego w Warszawie[*][[Liceum im. Stefana Batorego w Warszawie (public secondary school in Poland)|​]]
Państwowy Instytut Sztuki Teatralnej[*][[Państwowy Instytut Sztuki Teatralnej (Polish school of Theatre (1931-1949))|​]]
Alte premii
Ordinul Polonia Restituta în grad de cavaler[*] (1970)
Medal Komisji Edukacji Narodowej[*][[Medal Komisji Edukacji Narodowej |​]] (1973)
Medalia de Aur pentru Merit Cultural[*] (2005)
Medalia Aniversării de 10 Ani a Poloniei Populare[*] (1955)
Odznaka honorowa "Za Zasługi dla Warszawy"[*][[Odznaka honorowa "Za Zasługi dla Warszawy" |​]] (1990)
Odznaka 1000-lecia Państwa Polskiego[*][[Odznaka 1000-lecia Państwa Polskiego |​]] (1967)
Ordinul Polonia Restituta în grad de comandor cu stea[*] (1995)
Złoty Krzyż Zasługi[*][[Złoty Krzyż Zasługi (Polish award)|​]] (1955)
Ordinul Polonia Restituta în grad de ofițer[*] (1975)
Nagroda Miasta Stołecznego Warszawy[*][[Nagroda Miasta Stołecznego Warszawy |​]] (1972)
Q11789092[*] (2012) Modificați la Wikidata

Andrzej Lapicki (n. , Riga, Interwar Latvia⁠(d) – d. , Varșovia, Polonia) a fost un actor polonez de teatru și film, regizor de teatru, profesor și rector la Academia Națională de Teatru „Aleksandr Zelwerowicz” din Varșovia, membru al celei de-a X-a legislaturi a Seimului.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut pe 11 noiembrie 1924 în orașul Riga.[10][11] A urmat cursuri la Gimnaziul și Liceul „Stefan Batory” din Varșovia, obținând diploma de bacalaureat în urma susținerii unor examene clandestine în 1942.[11][12][13] A studiat apoi la Institutul de Artă Teatrală, care funcționa în mod clandestin,[10][11] unde i-a avut ca profesori pe Zofia Małynicz, Maria și Edmund Wierciński, Marian Wyrzykowski și Jan Kreczmar. A participat la spectacole clandestine de teatru în perioada ocupației, recitând poezii scrise de Krzysztof Kamil Baczyński și Tadeusz Gajcy, apoi a fost actor la Teatrul pentru soldați organizat de Biroul de Informații și Propagandă din cadrul Cartierului General al Armia Krajowa.[13] A luat parte la Revolta din Varșovia în 1944.[11]

După cel de-al Doilea Război Mondial a obținut o diplomă de actor în 1945[10] la Łódź, în urma unui examen susținut cu profesorul Aleksander Zelwerowicz.[11] Pe 22 martie 1945 a debutat la Teatrul Armatei Poloneze din Łódź (în rolul Staszek din Nunta lui Stanisław Wyspiański),[10][13] iar din 1949 a fost actor la mai multe teatre din Varșovia - Contemporan (1949–1964, 1966–1972), Dramatic (1964–1966, 1982–1983), Național (1972–1981) și Polonez (1983-1989).[10][11][13] Datorită aspectului său fizic atractiv, a fost distribuit la începutul carierei sale mai ales în roluri de june prim.[11][13] Pe 2 martie 1957 a debutat ca regizor la Teatrul Dramatic (cu spectacolul Surâsul Giocondei de Aldous Huxley).[10][11] În perioada 1 aprilie 1996 - 31 decembrie 1999 a fost director artistic al Teatrului Polonez din Varșovia.[10][13]

A apărut, de asemenea, în mai multe spectacole organizate de Teatrul de Televiziune, printre care: Z gawędy wuja de Sławomir Mrożek (r. Jerzy Gruza, 1961), Do kraju tego de Cyprian Kamil Norwid (r. Maryna Broniewska, 1962), Nevasta altuia si un soț sub pat de Feodor Dostoievski (r. Andrzej Wajda, 1962), Martorii sau mica noastră stabilitate de Tadeusz Różewicz (r. Adam Hanuszkiewicz, 1963), Mult zgomot pentru nimic de William Shakespeare (r. Ludwik René, 1965), Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde (r. Jerzy Gruza, 1968), Rozmyślania przy goleniu de Stanisław Dygat (r. Adam Hanuszkiewicz, 1969) și în Macbeth de William Shakespeare (r. Andrzej Wajda, 1969), Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller (r. Zygmunt Hübner, 1979) și Kordian de Juliusz Słowacki (r. Jan Englert, 1994).[13]

Andrzej Łapicki cu soția sa, Kamila Łapicka

Începând din 1953 a predat ca lector la Academia Națională de Teatru din Varșovia, devenind în 1979 profesor asociat și în 1987 profesor titular.[13] În perioada 1971–1981 a fost decanul Facultății de Teatru, iar din 1981 până în 1987 și din 1993 până în 1996 a fost rectorul acestei universități.[10][13] A fost membru al Comisiei pentru Cultură și Presă (1986), iar în anii 1989–1996 a fost președintele Asociației Artiștilor de Teatru Polonezi.[10][13] Până în 1956 a fost narator al cronicilor de știri Polska Kronika Filmowa.[13]

De la începutul anilor 1980 a activat în opoziția democratică în calitate de membru al sindicatului Solidaritatea.[13] În iunie 1987 l-a întâmpinat pe Ioan Paul al II-lea în timpul unei întâlniri a papei cu artiștii la Biserica „Sf. Cruce” din Varșovia. A fost membru al Consiliului Social al Primatului și al Comitetului Cetățenilor, pe lista căruia a fost ales în 1989 în Seim (în timpul legislaturii 1989-1991 s-a alăturat Uniunii Democratice de orientare creștin-democrată).[10][13][14]

A jucat peste 200 de roluri în teatru, film și televiziune, inclusiv în filmele lui Andrzej Wajda și Tadeusz Konwicki.[11] A regizat peste 100 de spectacole de teatru și televiziune. A scris o carte intitulată Po pierwsze, zachować dystans, care a fost lansată în 1999.[11]

Andrzej Łapicki a murit în dimineața zilei de 21 iulie 2012 în casa sa din Varșovia,[10][15] în urma unor complicații după o boală de rinichi.[11] Ceremoniile funerare ale actorului au avut loc pe 27 iulie 2012 în Biserica „Sf. Carol Boromeu” din Varșovia. Urna cu cenușa artistului a fost îngropată în mormântul familiei din Cimitirul Powązki din Varșovia (secțiunea c-5-6).[16][17]

Viața particulară[modificare | modificare sursă]

Mormântul familial al actorului în Cimitirul Stare Powązki din Varșovia

A fost fiul lui Boris Łapicki (profesor de drept roman la Universitatea din Varșovia și la Universitatea din Łódz) și strănepotul lui Hector Łapicki (voievodul Minskului în timpul Insurecției din ianuarie 1863).

Prima sa soție a fost Zofia Chrząszczewska (d. 22 iulie 2005),[11][18] cu care s-a căsătorit în 1947 și a avut o fiică Zuzanna (n. 1954)[11] (Grzegorz a fost fiul adoptat al Zofiei din relația ei anterioară). La 5 iunie 2009 Andrzej Łapicki s-a recăsătorit cu teatrologa Kamila Mścichowska, care era cu 60 de ani mai tânără decât el.[11][19][20][21]

În 2012 Kamila Łapicka a publicat o carte de memorii ale lui Andrzej Łapicki intitulată Łapa w łapę, sub forma unor conversații libere pe diferite subiecte.[22]

Filmografie[modificare | modificare sursă]

An Titlu Rol Note
1946 Zakazane piosenki wykonawca wyroku na skrzypku – konfidencie film muzical, regizor: Leonard Buczkowski
Dwie godziny însoțitorul doamnei din Kolorowa film dramatic, regizor: Stanisław Wohl, Józef Wyszomirski
1947 Jasne łany Leśniewski, fost profesor film politic, regizor: Eugeniusz Cękalski
1949 Spotkanie etiuda, regizor: Silik Szternfeld
1950 Două brigăzi actorul Stanisz film dramatic, regizor: Eugeniusz Cękalski
Orașul neînfrânt ofițer SS film de război, regizor: Jerzy Zarzycki
1953 Żołnierz zwycięstwa jurnalistul american John Lane film biografic, regizor: Wanda Jakubowska
Sprawa do załatwienia narator comedie, regizor: Jan Rybkowski, Jan Fethke
Domek z kart maistrul film politic, regizor: Erwin Axer
1960 Powrót „Căruntul” film psihologic, regizor: Jerzy Passendorfer
1961 Dziś w nocy umrze miasto Piotr film de război, regizor: Jan Rybkowski
1962 Spóźnieni przechodnie. Krąg istnienie film dramatic, regizor: Andrzej Łapicki
Spóźnieni przechodnie. Nauczycielka regizorul film dramatic, regizor: Jan Rybkowski
Spotkanie w Bajce Wiktor film psihologic, regizor: Jan Rybkowski
1963 Pamiętnik pani Hanki Jacek Renowicki, soțul doamnei Hanka comedie, regizor: Stanisław Lenartowicz
Naprawdę wczoraj scriitorul Nowak film dramatic, regizor: Jan Rybkowski
1964 Życie raz jeszcze Piotr Grajewski film psihologic, regizor: Janusz Morgenstern
1965 Sposób bycia eroul film psihologic, regizor: Jan Rybkowski
Salto bețivul Pietuch film psihologic, regizor: Tadeusz Konwicki
Lekarstwo na miłość Andrzej comedie polițistă, regizor: Jan Batory
1966 Mistrz dr. Kawski film de război, regizor: Jerzy Antczak
Gdzie jest trzeci król cpt. Berent film polițist, regizor: Ryszard Ber
1967 Poradnik matrymonialny dr. Bogumił comedie, regizor: Włodzimierz Haupe
Zbrodnia lorda Artura Savile’a lordul Artur Saville film de groază, regizor: Witold Lesiewicz
Poczmistrz numărătorul film TV, regizor: Stanisław Lenartowicz
Szach i mat! Bartolomeo film fantastic, regizor: Andrzej Zakrzewski
Kwestia sumienia cpt. Parrol Hartroy film istoric, regizor: Ewa Petelska, Czesław Petelski
Klub szachistów Wacław Urbin film dramatic, regizor: Witold Lesiewicz
Cześć kapitanie spion film polițist, regizor: Ewa Petelska, Czesław Petelski
1968 Mistrz tańca maestrul de dans film de groază, regizor: Jerzy Gruza
Păpușa Kazimierz Starski film de epocă, regizor: Wojciech Jerzy Has
Dancing w kwaterze Hitlera turist german film psihologic, regizor: Jan Batory
1969 Przygody pana Michała Ketling (ep. 1–2, 4–5, 11–13) serial istoric, regizor: Paweł Komorowski
Jarzębina czerwona lt. Gorczyński film de război, regizor: Ewa Petelska, Czesław Petelski
Totul de vânzare regizorul Andrzej film satiric, regizor: Andrzej Wajda
1970 Epilog norymberski narator, R. H. Jackson documentar fantastic, regizor: Jerzy Antczak
1971 Jak daleko stąd, jak blisko Andrzej film psihologic, regizor: Tadeusz Konwicki
Pilat și ceilalți Afraniusz film dramatic, regizor: Andrzej Wajda
1972 Nunta poetul film dramatic, regizor: Andrzej Wajda
1973 Zazdrość i medycyna directorul Tamten film psihologic, regizor: Janusz Majewski
Stracona noc scriitorul Wacław Kisielecki film psihologic, regizor: Janusz Majewski
1974 Pământul făgăduinței Trawiński film dramatic, regizor: Andrzej Wajda
1975 Ziemia obiecana (serial TV) Trawiński (ep. 2) serial dramatic, regizor: Andrzej Wajda
1977 Cazul Gorgonova judecătorul Kulczycki film polițist, regizor: Janusz Majewski
1979 Domnișoarele din Wilko medicul din Stokroci film psihologic, regizor: Andrzej Wajda
1980 Urodziny młodego warszawiaka Stanisław, tatăl lui Jacek Bielecki film de război, regizor: Ewa Petelska, Czesław Petelski
1981 Z dalekiego kraju ofițer german din Catedrala Wawel film biografic, regizor: Krzysztof Zanussi
1982 Debiutantka Jerzy film dramatic, regizor: Barbara Sass
1985 Dziewczęta z Nowolipek profesorul care o angajează pe mama lui Frank film psihologic, regizor: Barbara Sass
1986 W zawieszeniu dr. Ruczyński film psihologic, regizor: Waldemar Krzystek
1988 Gdzieśkolwiek jest, jeśliś jest... Hulan film psihologic, regizor: Krzysztof Zanussi
1989 Stan posiadania tatăl lui Tomasz film psihologic, regizor: Krzysztof Zanussi
Lawa Car din Śnie Senatora film poetic, regizor: Tadeusz Konwicki
1999 Pan Tadeusz preot film poetic, regizor: Andrzej Wajda
2010–2012 M jak miłość Tadeusz Budzyński (ep. 808–896) telenovelă, regizor: mai mulți
2012 Reguły gry bătrânul de la vernisaj (ep. 1) serial de comedie, regizor: Bartłomiej Ignaciuk

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Amprenta mâinii pe Aleea Celebrităților din Międzyzdroje

Decorații[modificare | modificare sursă]

  • Crucea de Merit de aur (1955)[10][11][23]
  • Crucea de cavaler a Ordinului Polonia Restituta (1970)[10][11]
  • Crucea de ofițer a Ordinului Polonia Restituta (1975) cu ocazia aniversării a 30 de ani de cinematografie a Poloniei Populare[10][11]
  • Crucea de comandor cu stea a Ordinului Polonia Restituta (1995) cu ocazia împlinirii a 50 de ani de activitate scenică[10][11][24]
  • Medalia „A 10-a aniversare a Poloniei Populare” (1955)[10][11][25]
  • Medalia „A 20-a aniversare a Poloniei Populare” (1966)[10][11]
  • Medalia Comisiei Naționale pentru Educație (1973)[10][11]
  • Medalia de aur „Meritul cultural Gloria Artis” (2005)[10][11][26]
  • Insigna „A 1000-a aniversare a statului polonez” (1967)[10][11]
  • Insigna „Activist merituos al culturii naționale” (1989)[10][11]
  • Insigna „Pentru servicii aduse Varșoviei” (1990)[10][11]
  • Medalia de aur a Primatului Bisericii Catolice din Polonia pentru servicii aduse Bisericii Catolice (1993)[10][11]

Premii[modificare | modificare sursă]

  • „Masca de Argint” - premiu oferit prin votul cititorilor ziarului Express Wieczorny - de șapte ori (1963, 1965, 1966, 1967, 1969, 1970, 1971)[10][13]
  • „Masca de Aur” - premiu oferit prin votul cititorilor ziarului Express Wieczorny - de două ori (1964, 1968)[10]
  • Premiul președintelui Comitetului Radioteleviziunii Poloneze - de șapte ori (1959, 1962, 1964, 1970, 1973, 1976 și 1979) pentru interpretarea unor roluri sau regizarea unor spectacole la Teatrul Radiofonic Polonez[10][13]
  • Premiul orașului Varșovia pentru realizări remarcabile în popularizarea culturii (1973)[10][11]
  • Premiul ministrului culturii și artei cl. I în domeniul teatrului pentru realizări în actorie și regie (1973)[10]
  • Premiul ediției a XIX-lea a Festivalului artelor contemporane poloneze de la Wrocław pentru rolul directorului de teatru în piesa Dwa teatry de Jerzy Szaniawski la Teatrul Național din Varșovia (1978)[10]
  • Premiul ediției a XX-a a festivalului Kaliskie Spotkania Teatralne de la Kalisz pentru rolul Danferth în Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller (1980)[10]
  • „Ecranul de aur” pentru punerea în scenă a spectacolului Żebyś był jak ja, szczęśliwy după Jarosław Iwaszkiewicz (1980)[10]
  • Premiul ed. a XI-a a festivalului Opolskich Konfrontacjach Teatralnych de la Opole pentru punerea în scenă magistrală a spectacolului Ślubów panieńskich de Aleksander Fredro la Teatrul Polonez din Varșovia (1985)[10]
  • Premiul Super Wiktor pentru întreaga carieră (1994) - decernat de Academia de Televiziune[10]
  • Premiul ed. a XX-a a festivalului Opolskich Konfrontacjach Teatralnych de la Opole pentru rolul Radost și regizarea spectacolului Ślubów panieńskich de Aleksander Fredro (1995)[10]
  • Maestru laureat al Teatrului de Televiziune - acordat de redactorii revistei Tele Tygodnia pentru întreaga activitate desfășurată la Teatrul de Televiziune (2003)[10]
  • Premiul anual pentru teatru al ministrului culturii (2005)[10]
  • Premiul special al revistei Teatr pentru realizarea artistică de pe tot parcursul vieții și revenirea triumfală pe scenă în spectacolul Ivanov după Anton Cehov, pus în scenă de Jan Englert la Teatrul Național din Varșovia (2008)[10]
  • Premiul „Feliks Warszawski” pentru rolul Matei Semionovici Șabelski în spectacolul Ivanov după Anton Cehov la Teatrul Național din Varșovia (2008)[10]
  • Premiul Cyprian Kamil Norwid pentru întreaga carieră (postum, 2012)[10]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Andrzej Łapicki”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d Andrzej Łapicki, Internetowy Polski Słownik Biograficzny 
  4. ^ a b Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  5. ^ „Andrzej Łapicki”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  7. ^ a b Andrzej Łapicki nie żyje (în limbă necunoscută), accesat în  
  8. ^ „Andrzej Łapicki”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ https://viva.pl/ludzie/newsy/co-robi-kamila-lapicka-po-smierci-meza-blog-o-teatrze-123202-r1/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am pl Andrzej Łapicki în baza de date filmpolski.pl
  11. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa pl Andrzej Łapicki în baza de date filmweb.pl
  12. ^ Kwiatkowski, Stefan; Wiland, Michał (septembrie 1993). Materiały biograficzne wychowanków Liceum i Gimnazjum im. Stefana Batorego w Warszawie. Varșovia: Stowarzyszenie Wychowanków Liceum i Gimnazjum im. Stefana Batorego w Warszawie. pp. 53, 129. 
  13. ^ a b c d e f g h i j k l m n o „Andrzej Łapicki”, Encyklopedia teatru polskiego, accesat în  
  14. ^ „Strona sejmowa posła X kadencji”. Accesat în . 
  15. ^ „Andrzej Łapicki nie żyje”. rp.pl. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Pożegnanie Andrzeja Łapickiego”. tvp.info. . Accesat în . 
  17. ^ „Pomniki – szczegóły”. um.warszawa.pl. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „Nekrologi Warszawskie”. nekrologi-baza.pl. Accesat în . 
  19. ^ „Eksperymentuję – Rozmowa z Andrzejem Łapickim”. polityka.pl. . Accesat în . 
  20. ^ „Kamila Łapicka: Jesteśmy szczęśliwi”. onet.pl. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  21. ^ „On ma 85 lat, jego żona 25”. interia.pl. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  22. ^ Łapicka, Kamila (). Łapa w łapę. Varșovia: Wydawnictwo czerwone i czarne. ISBN 978-83-7700-039-7. 
  23. ^ Uchwała Rady Państwa z dnia 11 lipca 1955 r. o nadaniu odznaczeń państwowych (Monitor Polski, nr. 91/1995, poz. 1.144).
  24. ^ Postanowienie Prezydenta Rzeczypospolitej Polskiej z dnia 3 marca 1995 r. o nadaniu orderów (Monitor Polski, nr. 23/1995, poz. 280).
  25. ^ Lista osób odznaczonych „Medalem 10-lecia Polski Ludowej” (Monitor Polski, nr. 101/1955, poz. 1.400).
  26. ^ „Wręczono złote medale „Gloria Artis". e-teatr.pl. . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Nasi w Sejmie i Senacie. Varșovia: Oficyna Wydawnicza Volumen. . 
  • Barbara Osterloff (red.) (). Łapicki. Aktor-reżyser-pedagog. W osiemdziesiątą rocznicę urodzin. Varșovia: Akademia Teatralna im. Aleksandra Zelwerowicza. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]