Amos Guttman
| Amos Guttman עמוס גוטמן | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Sita Buzăului, România |
| Decedat | (38 de ani)[1] Tel Aviv, Israel |
| Înmormântat | Cimitirul Kiryat Shaul[*][2] |
| Cauza decesului | cauze naturale (deces din cauza SIDA[*][3]) |
| Cetățenie |  România[4] Israel |
| Ocupație | regizor de film scenarist |
| Limbi vorbite | limba ebraică |
| Activitate | |
| Alma mater | Beit Zvi[*] |
Modifică date / text  | |
Amos Guttman (în ebraică:עמוס גוטמן; n. , Sita Buzăului, Covasna, România – d. , Tel Aviv, Israel) a fost un regizor de film israelian, născut în România.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Amos Guttman s-a născut în 1954 la Sita Buzăului în județul Covasna într-o familie evreiască care a emigrat în Israel în 1961 când avea vârsta de 7 ani. S-a stabilit la Ramat Gan unde părinții săi au avut un magazin de încălțăminte, numit „Bambino”. Guttman a studiat la Școala superioară de cinematografie Beit Zvi la Ramat Gan și a făcut serviciul militar. În anii 1977-1982 a regizat trei filme de scurt metraj: „Makom batuakh” (Loc sigur), „Premièrot hozrot” (Premiere repetate) și „Nagúa” (Atins). Ulterior a mai regizat patru filme de lung metraj: „Nagúa”, „Bar 51” (1985), „Himmo, regele Ierusalimului” - după un roman de Yoram Kaniuk și „Hèsed Muflá” (Amazing Grace (film din 1992)).
Guttman a fost homosexual și majoritatea filmelor sale (excepția fiind „Himmo, regele Ierusalimului” care se referă la Războiul de Independență al Israelului) sunt centrate pe experiența homosexuală și SIDA, boală pe care a contractat-o și regizorul. În filmele lui Amos Guttman s-au remarcat, pentru prima dată în cinematografie, actori ca Yonatan Segal (în filmul „Atins”), Alon Abutbul (în „Bar 51”), Sharon Alexander și Aki Avni (în filmul „Grație uimitoare”). Au mai colaborat cu Guttman producătorul Enrique Rotenberg (care l-a cunoscut, fiind client la magazinul părinților săi), scenarista și dramaturga Edna Mazia și actrița Rivka Mikhaeli (aceasta din urmă, în „Grație uimitoare”).
Guttman a fost membru în grupul „Kaitz” (Kolnoa Israelí Tzaír - Cinematografia israeliană tânără), care a chemat la promovarea unor filme de calitate în raport cu cinematografia cu caracter comercial. În scurta lui creație Guttman a creat un limbaj cinematografic bogat și stilat, și a devenit o voce unică în peisajul cinematografului din Israel. Filmele sale s-au distins prin tematica originală și prin atenția mare dată elementelor vizuale și grafice (machiaj, mișcări ale camerei etc.).
Regizorul a murit la Tel Aviv în anul 1993 de SIDA, ca și eroul ultimului său film, „Amazing Grace”, și a fost înmormântat la cimitirul Kiryat Shaul din Tel Aviv.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
Filme artistice de lung metraj[modificare | modificare sursă]
- 1983 - Nagua (Atins, în engleză - Drifting
- 1985 - Bar 51
- 1986 - Himmo Melekh Yerushalaim (Himmo, regele Ierusalimului)
- 1992 - Hessed Mufla (Har uimitor, Amazing Grace)
Filme scurte[modificare | modificare sursă]
- 1977 - Makom batuakh (Loc sigur) - cu Doron Nesher
- 1976 - Premierot hozrot (Premiere repetate)
- '1975 - Nagua (scurt)
Premii și onoruri[modificare | modificare sursă]
- Premiul pentru filmul cel mai bun la Festivalul de filme homo-lesbiene de la Torino
- 1992 - Premiul Volgin pentru cel mai bun film israelian la Festivalul de filme de la Ierusalim - pentru „Grație uimitoare”
Nominalizări[modificare | modificare sursă]
- nominalizare pentru filmul cel mai bun la Festivalul de filme de la Chicago - pentru „Himmo, regele Ierusalimului”
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d Amos Guttman, Autoritatea BnF
- ^ Amos Guttman (în engleză)
- ^ Soldiers, Rebels, and Drifters: Gay Representation in Israeli Cinema (în engleză)
- ^ BnF catalogue général, accesat în
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Dan Lahman - scurtă biografie și informații asupra creatiei - in revista Imago 9.12.2005 Arhivat în , la Wayback Machine. (ebraică)
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| |||||