Amidă
Amidele sunt derivați funcționali ai acizilor carboxilici în care grupa -OH din carboxilul acidului este înlocuită de grupa amino (-NH2).[1] Toate amidele refac acidul carboxilic corespunzător prin reacții de hidroliză.
Formula generală a amidelor este:
Nomenclatură[modificare | modificare sursă]
Amidele se denumesc folosind cuvântul „amidă“, urmat de numele acidului organic din care provine sau radicalul acidului urmat de -amidă pe post de sufix.
Clasificare[modificare | modificare sursă]
După natura radicalului[modificare | modificare sursă]
Alifatici[modificare | modificare sursă]
, amida acidului formic (formamidă);
, amida acidului acetic (acetamidă);
, amida acidului propionic (propionamidă).
Aromatici[modificare | modificare sursă]
, amida acidului benzoic (benzamidă), unde acolada reprezintă un nucleu benzenic.
După numărul grupelor funcționale[modificare | modificare sursă]
Monoamide[modificare | modificare sursă]
Cele prezentate anterior sunt toate monoamide.
Poliamide[modificare | modificare sursă]
, oxalamida;
, tereftalamida, unde acolada reprezintă un nucleu benzenic.
Metode de preparare[modificare | modificare sursă]
Reacția acizilor organici cu amoniac[modificare | modificare sursă]
, cea de-a doua reacție având loc la căldură
Reacția clorurilor acide cu amoniac[modificare | modificare sursă]
Reacția anhidridelor acide cu amoniac[modificare | modificare sursă]
Reacția esterilor cu amoniac[modificare | modificare sursă]
Hidroliza parțială a nitrililor[modificare | modificare sursă]
Proprietăți fizice[modificare | modificare sursă]
Toate amidele sunt substanțe solide și cristalizate, excepție făcând doar formamida. Au puncte de topire ridicate. Amidele inferioare sunt solubile în H2O, cele superioare în solvenți organici.
Proprietăți chimice[modificare | modificare sursă]
Au un caracter slab acid, hidrogenul amidic poate fi substituit cu metale alcaline.
Reacția de hidroliză[modificare | modificare sursă]
Fiind derivați funcționali ai acizilor organici, cea mai importantă proprietate chimică este hidroliza.
Reacția de deshidratare[modificare | modificare sursă]
Reacția de reducere (adiție de H2)[modificare | modificare sursă]

Reacția de oxidare degradativă[modificare | modificare sursă]
Această reacție are loc având hipobromit de sodiu ca un reactant.
Reprezentanți[modificare | modificare sursă]
Cea mai importantă amidă[judecată de valoare] este ureea (diamida acidului carbonic)[necesită citare].
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Costin D. Nenițescu (1974): Chimie Organică, vol. I, ediția a VII-a, Editura Didactică și Pedagogică, pag. 787