Aliauă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Aliaua (US /ˌæliˈɑː/ , UK /ˌɑː-/ ; în ebraică aliyah, "ascensiune") este imigrarea evreilor din diaspora în Țara lui Israel (Eretz Israel în ebraică). De asemenea, este definită ca "actul de a urca"— adică de a merge spre Ierusalim. "A face Aliaua", prin mutarea în Țara lui Israel, este unul dintre principiile de bază ale sionismului. Acțiunea opusă, emigrarea din Israel, este menționată în ebraică ca yerida ("coborâre").[1] Legea privind reîntoarcerea a Statului Israel dă evreilor și urmașilor lor drepturi automate cu privire la rezidența și cetățenia israeliană. Pentru o mare parte din istoria evreilor, cei mai mulți evrei au trăit în diaspora unde aliaua s-a dezvoltat ca o aspirație națională a poporului evreu, deși de obicei nu a fost împlinită până la dezvoltarea mișcării sioniste din secolul al XIX-lea. Pe scară largă, imigrația evreilor în Palestina a început în 1882.[2] De la înființarea Statului Israel în 1948, mai mult de 3 milioane de Evrei s-au mutat în Israel.[3] Începând din 2014, Israel și teritoriile adiacente conțin 42.9% din populația evreiască mondială.[4]

Prezentare istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul a 2.000 de ani de dispersie, întoarcerea, la scară redusă, a evreilor în Țara lui Israel s-a numit aliaua premodernă. Valurile succesive de înființări de așezări evreiești sunt un aspect important din istoria evreilor. 'Țara lui Israel' (Eretz Yisrael) este în ebraică numele regiunii cunoscute în Europa ca Israel. Acest toponim tradițional ebraic, la rândul său, a dat numele Statului Israel actual. odată cu nașterea sionismului în secolul 19, avocații aliauei au luptat să faciliteze stabilirea refugiaților evrei în Palestina Otomană, în Palestina sub mandat britanic și în Statul Israel suveran.

Următoarele valuri de migrație au fost identificate: Prima și a Doua Aliauă în Palestina Otomană; a Treia, a Patra și a Cincea Aliauă în Palestina sub mandat britanic, Aliaua Bet între 1934 și 1948 și Aliaua Bericha a supraviețuitorilor Holocaustului; Aliaua din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Aliaua din vest și din țările comuniste în urma Războiului de Șase Zile și a crizei politice poloneze din 1968, precum și Aliaua din statele post-Sovieticeîn 1990. Astăzi, cele mai multe aliaue constau în migrația voluntară în scopuri ideologice, economice sau de reîntregire a familiei .

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Aliyah în ebraică înseamnă "ascensiune" sau "a urca". Tradiția evreiască vede călătoria în Țara lui Israel ca pe o ascensiune, atât din punct de vedere geografic cât și din punct de vedere metafizic. Oricine a călătorit în Eretz Israel venind din Egipt, din Babilonia sau din Bazinul Mediteranean, unde mulți evrei au trăit începuturile rabinice, a urcat la o altitudine mai mare. Vizitarea Ierusalimuluim, situat la 2.700 de metri deasupra nivelului mării, implica, de asemenea, o "ascensiune".[5]

Aliaua sionistă (1882)[modificare | modificare sursă]

Lecturi suplimentare[modificare | modificare sursă]

  • Morgenstern, Arie (). „Dispersion and the Longing for Zion, 1240-1840”. Azure. Shalem Center (12): 71–132. Accesat în . 
  • Shuval, Judith T. (martie 1998). „Migration To Israel: The Mythology of "Uniqueness"”. International Migration. International Organization for Migration. 36 (1): 3–26. doi:10.1111/1468-2435.00031. PMID 12293507. 
  • Ben-Gurion, David (). „Ben Gurion on the Pioneer Generations and the Need for U.S. Immigration”. Shapell Manuscript Foundation. Accesat în . 
  • Ben-David, Laura (). Moving Up: An Aliyah Journal. Mazo Publishers. ISBN 978-965-7344-14-9. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Aliyah": The Word and Its Meaning”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Israel Focus-Migration”. Focus-migration.de. Accesat în . 
  3. ^ „400 olim arrive in Israel ahead of Independence Day - Israel Jewish Scene, Ynetnews”. Ynetnews.com. Accesat în . 
  4. ^ DellaPergola, Sergio (). Dashefsky, Arnold; Sheskin, Ira, ed. „World Jewish Population, 2014”. Current Jewish Population Reports. The American Jewish Year Book (Dordrecht: Springer). 11: 5–9, 16–17. Accesat în . Israel’s Jewish population (not including about 348,000 persons not recorded as Jews in the Population Register and belonging to families initially admitted to the country within the framework of the Law of Return) surpassed six million in 2014 (42.9% of world Jewry). 
  5. ^ „Move On Up, The Forward”. Accesat în .