Alfred Dreyfus
| Alfred Dreyfus | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Mulhouse, Franța[6] |
| Decedat | (75 de ani)[7][2][8][5][4] Paris, Franța[9][6] |
| Înmormântat | Cimitirul Montparnasse |
| Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
| Frați și surori | Mathieu Dreyfus[*] Jacques Dreyfus[*] |
| Căsătorit cu | Lucie Dreyfus[*] |
| Copii | Pierre Dreyfus[*] Jeanne Lévy[*] |
| Cetățenie |  Franța[10] |
| Religie | iudaism |
| Ocupație | militar ofițer de forțe terestre[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză[11][12] |
| Studii | École polytechnique École supérieure de guerre[*] lycée Chaptal[*] collège Sainte-Barbe[*] |
| Activitate | |
| A luptat pentru | A Treia Republică Franceză |
| Ramura | artilerie[*] |
| Gradul | maior general de brigadă |
| Bătălii / Războaie | Primul Război Mondial |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Croix de guerre 1914–1918 Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*] (din ) Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] (din ) médaille commémorative de la guerre 1914-1918[*] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Alfred Dreyfus (n. 9 octombrie 1859 – d. 12 iulie 1935) a fost un ofițer (căpitan) francez de origine evreiască care, în atmosfera ostilă amplificată de presa antisemită, a fost condamnat pe nedrept de un tribunal militar în anul 1894, sub acuzarea de trădare de țară, la degradare, muncă silnică și deportare pe viață, pe baza unor documente false, menite să-l acopere pe adevăratul vinovat, maiorul Ferdinand Walsin Esterhazy. Istoria a denumit cazul „Afacerea Dreyfus”.
Convins de nevinovăția lui Dreyfus, scriitorul Emile Zola a publicat pe 13 ianuarie 1898, pe prima pagină a ziarului L'Aurore, celebrul articol intitulat: J'accuse (în franceză „Eu acuz”), adresat președintelui Republicii, Félix Faure, în care ataca cu asprime conducerea țării și Afacerea Dreyfus.
Dreyfus a fost condamnat la muncă silnică pe viață, 22 decembrie 1895 la degradare militară – sentință adusă la îndeplinire la 5 ianuarie 1896 în curtea Școlii militare din Paris – și la deportare în Ile du Diable (în franceză Insula Diavolului). În anul 1899, procesul a fost rejudecat și Dreyfus a fost condamnat la 10 ani de închisoare. A fost grațiat la 19 septembrie 1899 de președintele Émile Loubet, apoi reabilitat și avansat la gradul de maior abia la 12 iulie 1906.
După 130 de ani dela această condamnare scandalos de nedreaptă, la 17 noiembrie 2025 Parlamentul francez a votat o lege prin care Alfred Dreyfus a fost avansat - post mortem - la gradul de general de brigadă[13].
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Alfred Dreyfus, Baza de date Léonore, accesat în
- ^ a b Alfred Dreyfus, GeneaStar
- ^ Alfred Dreyfus, SNAC, accesat în
- ^ a b Alfred Dreyfus, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Alfred Dreyfus, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ a b Nouveau dictionnaire de biographie alsacienne
- ^ Alfred Dreyfus, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Alfred Dreyfus, Find a Grave, accesat în
- ^ „Alfred Dreyfus”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ LIBRIS, , accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Loi n°2025-1079 du 17 novembre 2025 élevant Alfred Dreyfus au grade de général de brigade. JORF n°270 du 18 novembre 2025, texte n°1.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]| Control de autoritate |
|  |
|---|