Alexandru Bădăuță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Alexandru Bădăuță
Alexandru Bădăuță.jpg
Alexandru Bădăuță
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Zâmbreasca, România Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani) Modificați la Wikidata
București, RSR Modificați la Wikidata
PărințiConstantin Bădăuță
Elena Popescu
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieproză
memorii
eseu
critic literar[*]
publicist Modificați la Wikidata
StudiiÉcole de Versailles[*]
Universitatea din București  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitor1919 - 1983
Specie literarăproză, eseu, memorii
Operă de debut1919 - pastelul Morarul în Revista Nufărul din Alexandria
Opere semnificativeA întemeiat cinematografia documentară în România
Note
PremiiPremiile Năsturel-Herescu  Modificați la Wikidata

Alexandru Bădăuță (n. , Zâmbreasca, România – d. , București, RSR) a fost un prozator, memorialist și eseist român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut în satul Zâmbreasca, în familia agricultorilor Constantin și Elena Bădăuță (n. Popescu). A urmat școala primară în satul natal, Liceul „I.C. Brătianu” din Pitești (1912-1921), cursuri la École de Versailles (Paris) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (absolvită în 1930).[1] A lucrat inițial ca funcționar la Ministerul Finanțelor (1922-1925) și apoi ca funcționar superior (șef al Serviciul propagandei turistice, director, secretar general al Departamentului propagandei românești) în cadrul Ministerului Propagandei.[1] În această ultimă calitate, a întemeiat cinematografia documentară românească[2] și Oficiul Național de Turism (în 1936), a organizat mai multe expoziții românești în străinătate,[3] a elaborat și editat albume și ghiduri turistice: România (în colab., 1933), Arta populară românească (1936), Guide de la Roumanie (1940; distins cu Premiul Năsturel-Herescu al Academiei Române), Munții României (1942) etc.[1] A descris pentru prima oară megalitul Sfinxul din Bucegi într-un număr din 1936 al revistei România, popularizând denumirea „Sfinxul românesc” ce apăruse în 1935 într-un articol din Buletinul Alpin.[4][5] În anul 1944 este epurat din presă și va suferi o serie de privațiuni în anii regimului comunist, fiind condamnat la închisoare.

În afară de activitatea de animator al turismului românesc, Alexandru Bădăuță s-a remarcat ca publicist, critic literar și eseist. A debutat în plan literar cu pastelul „Morarul” publicat în 1919 în revista Nufărul din Alexandria, publicând câteva proze literare în revista Muguri din Câmpulung (Muscel), în Foaia tinerimii și la Cugetul românesc, apoi s-a orientat către critică literară și eseistică.[1] A îndeplinit funcția de secretar de redacție la revistele culturale Cugetul românesc (1923-1924), Buletinul cultural (1925-1928), Viața literară (1926-1932) și Gândirea (1928-1931)[1][6] și a colaborat la revistele Ramuri, Universul literar, Gândirea, România literară, Cele trei Crișuri, Preocupări literare, L’Europe orientale (Paris), Cuvântul literar și artistic, Țara de jos, România pitorească etc. Debutează editorial în 1927 cu volumul de eseuri Beethoven, după care publică volumul Note literare (1928), alcătuit din cronicile și foiletoanele critice publicate în presă, Priveliști românești (1932), în care evocă peisajul românesc, Ghidul balneo-climateric al României (1932, în română și în franceză), un album dedicat României (Leipzig, 1933, realizat în colaborare cu Kurt Hielscher), Ghidul Bucureștilor (în colaborare cu Alexandru Cicio Pop, publicat în 1935, iar în versiune franceză în 1936) ș.a.[1]

A publicat ulterior literatură memorialistică în volumele Icoane argeșene (1944), în care-și descrie copilăria și anii de școală de la Pitești într-o notă sentimental-anecdotică, și O carte trăită. Amintiri din timpul primului război mondial (1977), în care descrie secvențe, momente și chipuri din perioada Primului Război Mondial.[1]

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Beethoven, București, 1927,
  • Note literare, București, 1928;
  • Priveliști românești, București, 1932;
  • Guide balneo-climatique de la Roumanie, București, 1932;
  • Argeș, Craiova, 1932;
  • România, Natură, clădiri, viață populară, în colab. cu Kurt Hielscher, pref. de Octavian Goga, Leipzig, 1933 (versiune engleză, franceză, germană);
  • Ustilling an Rumensk Folkekunst og Reiseliv. Arta populară românească, pref. de Thor Kielland, introd. de J. Bojer, Oslo, 1936;
  • À travers la Roumanie, Bruxelles, 1936;
  • Preziosi, București în 1869, București, 1936 (editare și prefață);
  • Les Roumains, Paris, 1937;
  • Vestiges archéologiques de Roumanie, Paris, 1937;
  • Les monuments historiques de Roumanie, Paris, 1937;
  • România la lucru, București, 1940 (versiune franceză, București, 1940);
  • Guide de la Roumanie, București, 1940;
  • Munții României, Craiova, 1942;
  • Icoane argeșene, București, 1944;
  • O carte trăită. Amintiri din timpul primului război mondial, pref. de George Muntean, București, 1977;
  • Priveliști românești, cuvânt înainte de Șerban Cioculescu, postfață de Mircea Dumitrescu, București, 1983.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 123. ISBN: 973-697-758-7
  2. ^ Călin Căliman, Istoria filmului românesc (1897-2000), Editura Fundației Culturale Române, București, 2000, p. 128.
  3. ^ Claudiu Alexandru Vitanos, Imaginea României prin turism, târguri și expoziții universale, în perioada interbelică, Editura Mica Valahie, București, 2013.
  4. ^ Silviu N. Dragomir (ing.), „Sfinxul din Bucegi. Legendă și adevăr despre megaliți”, în Almanahul turistic, 1986, pp. 121-123
  5. ^ Cosmin Pătrașcu Zamfirache (), „Adevărul despre Sfinx și Babele. Ce sunt de fapt formele de relief bizare din Munții Bucegi și care este legătura lor cu dacii”, Adevărul, accesat în  
  6. ^ Marian Petcu, Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică, Editura Polirom, Iași, 2012.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 123. ISBN: 973-697-758-7