Alexandru Sturdza
| Alexandru Sturdza | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Iași, Moldova |
| Decedat | (62 de ani)[1] Odessa, Imperiul Rus |
| Înmormântat | Odesa |
| Părinți | Scarlat Sturdza Q105622510[*] |
| Frați și surori | Roxandra Edling |
| Căsătorit cu | Mariya Chicherina[*] Elisabeth Hufeland[*] |
| Copii | Olga Obolenskaya[*] Mariya Gagarina[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus |
| Ocupație | diplomat scriitor |
| Limbi vorbite | limba rusă[2] limba greacă modernă |
Modifică date / text  | |
Alexandru Scarlat Sturdza (n. , Iași, Moldova – d. , Odessa, Imperiul Rus) a fost un publicist rus și diplomat de origine greco-română.
În timp ce ca publicist rus este cunoscut sub numele de Alexandru Scarlatovici Sturza, în scrierile sale, se referă la el însuși cu varianta franceză a numelui său, Alexandre Stourdza.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Este membru al Familiei Sturdza. A fost fiul lui Scarlat Sturdza primul guvernator al Basarabiei, și al Sultanei Sturdza (n. Mourousi), și s-a născut în Iași, capitala Principatului Moldovei.
Alexandru Sturdza a fost un intelectual rafinat, un poliglot și un cosmopolit. Fiind român după tată și grec fanariot după mamă, vorbea nouă limbi, româna, neogreaca, rusa, germana o învățase de la tata, care studiase la Leipzig, cunoștea profund și limba slavo-bisericească. Franceza, latina și greaca veche o învățase de la profesorul casei Jean Joseph Dopagne. Cunoștea și italiana în urma călătoriilor întreprinse în această țară și în urma lecturilor făcute. [3]
După ce familia sa a fugit din Basarabia în 1802 pentru a evita eventualele represiuni din partea otomanilor, a primit educație în Rusia.
A intrat în rândurile serviciului diplomatic rus în 1809 ca secretar al contelui grec Ioannis Antonios Kapodistrias în timpul Congresului de la Viena.
A fost redactorul primului tratat european, semnat de toate statele continentului, cel al Sfintei Alianțe, precum și autorul primului statut al Basarabiei de după anexare.[4]
A fost trimis ca diplomat în principatele germane, de unde însă a fost obligat să se retragă de o manieră rușinoasă, urmare a unui raport despre sistemul educativ german, considerat injurios de către gazde. Ca urmare, în 1830 s-a retras la Odesa, unde s-a dedicat scrierii unor lucrări literare.
Alexandru Sturdza a fost fratele scriitoarei Roxandrei Edling-Sturdza. Vărul său a fost Mihail Sturdza, voievod (hospodar) al Moldovei în perioada 1834-1849.
Lucrări reprezentative
[modificare | modificare sursă]- Considérations sur la doctrine et l'esprit de l'Eglise Orthodoxe (Weimar, 1816; trad.: Considerații despre doctrina și spiritul Bisericii Ortodoxe)
- Письма о должностях священного сана (Odesa, 1841; trad.: Scrisori despre îndatoririle sfântului cler)
- Нечто о христианской философии (Moscova, 1844; trad.: Ceva despre filosofia creștină)
- Le double parallèle ou l'Eglise en présence de la Papauté et de la Réforme du XVI siècle (Atena, 1849; trad.: Dubla paralelă sau Biserica în prezența papalității și a Reformei din secolul al XVI-lea)
- О судьбе русской православной церкви в царств. Александра I (1876; trad.: Despre soarta bisericii pravoslavnice ruse sub domnia împăratului Alexandru I)
Note
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Stella Ghervas, Alexandre Stourdza (1791-1854): un intellectuel orthodoxe face à l'Occident, 100 pagini, Editions Suzanne Hurter, 1999, ISBN 2940031665, ISBN 9782940031665
- Stella Ghervas, Reinventarea tradiției: Alexandru Sturdza și Europa Sfintei Alianțe, traducere din franceză de Gabriela și Alexandru Șiclovan, Chișinău, Cartier, 2014. ISBN 978-9975-79-888-4
- Stella Ghervas, Réinventer la tradition : Alexandre Stourdza et l'Europe de la Sainte-Alliance, Editions Honoré Champion, Paris, 2008, ISBN 2745316699; ISBN 978-2745316691
