Aleks Buda
| Aleks Buda | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Elbasan, Regiunea Elbasan, Albania |
| Decedat | (82 de ani)[1] Tirana, Albania |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Imperiul Otoman Albania |
| Ocupație | istoric |
| Limbi vorbite | Limba albaneză[2][3] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea din Viena |
| Organizație | Universitatea din Tirana[*] |
Modifică date / text  | |
Aleks Buda (1910–1993) a fost un istoric albanez de origine evreiască. După finalizarea educației sale în Italia și Austria, el s-a întors în Albania. Cu toate că urmase studii de literatură, a făcut o carieră de istoric în timpul epocii socialiste a Albaniei. El a fost membru și președinte al Academiei de Științe a Albaniei.
Formare[modificare | modificare sursă]
Buda s-a născut la 7 septembrie 1910 în Elbasan, Imperiul Otoman (azi în Albania). El a urmat școala elementară la Lecce în Italia și a finalizat școala secundară la Salzburg, Austria, în 1930.[4] După aceea s-a înscris la Universitatea din Viena, unde a studiat filozofia și literatura, dar s-a întors în Albania, fără a absolvi.[5]
Carieră profesională[modificare | modificare sursă]
Cu toate că specializarea sa era literatura, el a făcut o carieră ca istoric.[4] A fost, de asemenea, menționat ca fondator al istoriografiei albaneze postbelice.[6] Buda a aparținut grupului celor mai importanți istorici politici albanezi în timpul epocii socialiste a Albaniei;[7] a fost, de asemenea, membru și președinte al Academiei de Științe a Albaniei.[8] Potrivit unor surse el a fost consilier personal al lui Enver Hoxha.[9] Buda a fost singurul istoric care a participat la Congresul de Ortografie Albaneză organizat la Tirana în perioada 20-25 noiembrie 1972.[5]
Buda a participat la Conferința Națională de Studii Etnografice ce a avut loc în 1976, pentru a comemora cea de-a 35-a aniversare a înființării Partidului Muncitoresc Albanez. El a aparținut unui grup de istorici și filosofi marxiști care au atacat teoriile și tendințe contemporane manifestate în afara Albaniei pe care le-a catalogat drept capitaliste și revizioniste.[10]
Istoricii contemporani indică activitatea științifică a lui Buda ca principală sursă a poziției oficiale cu privire la originea albanezilor.[11] El a fost considerat ca fiind principalul cercetător albanez al istoriei ilirilor, aparținând grupului de istorici care a susținut că nu există nici o urmă a ilirilor între secolul al VI-lea (când au fost menționați în documentele istorice pentru ultima oară) și secolul al XI-lea (când albanezii apar menționați în documentele istorice pentru prima dată).[12] Pe baza ipotezei originii ilire a albanezilor, Buda a subliniat că albanezii sunt printre cei mai vechi locuitori din Balcani și chiar din Europa.[13]
Buda a aparținut unui grup restrâns de intelectuali cărora regimul comunist albanez le-a permis să aibă acces la literatura străină, în scopul de a o folosi pentru a pregăti noi directive ideologice și teoretice pentru restul colegilor lor.[6]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
Printre scrierile lui Buda sunt următoarele:
- Historia E Popullit Shqiptar, Etc. (Botim i Dytë.-Stefanaq Pollo Dhe Aleks Buda-redaktorë Përgjegjës.). Enti i teksteve dhe i mjeteve mësimore i Krahinës Socialiste Autonome të Kosovës. . Parametru necunoscut
|Last1=ignorat (posibil,|last1=?) (ajutor), (coautor) - Kuvendi I i Studimeve Ilire: Tiranë 15-20 shtator 1972 : [referate, kumtesa. . Parametru necunoscut
|Last=ignorat (posibil,|last=?) (ajutor) - Konferenca kombetare e studimeve per Lidhjen Shqiptare te Prizrenit, 1878-1881: (12-28 gershor 1978). Akademia e Shkencave e RPS të Shqipërisë, Instituti i Historisë. . Parametru necunoscut
|Last=ignorat (posibil,|last=?) (ajutor) - Problems of the formation of the Albanian people, their language and culture: conference (selection). The "8 Nëntori" Pub. House. . Parametru necunoscut
|Last=ignorat (posibil,|last=?) (ajutor)
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Aleks Buda, Salzburgwiki
- ^ IdRef, accesat în
- ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Elsie, Robert (). Historical Dictionary of Albania. Scarecrow Press. p. 58. ISBN 978-0-8108-7380-3.
- ^ a b Kastriot Myftaraj (), Biografia e fshehur e delegatëve të Kongresit të Drejtshkrimit të vitit 1972 [The hidden biography of the delegates of the Congress of Orthography of 1972] (în Albanian),
Aleks Buda, ndonëse kishte nisur studimet universitare në Vienë për filozofi dhe letërsi, ai nuk mundi që të diplomohet dhe u kthye në Shqipëri pa diplomë universitare...
Aleks Buda ishte i vetmi historian që mori pjesë në Kongresin e Drejtshkrimit... - ^ a b Hysa, Armanda; Keber, Katarina (). Historièni seminar 8. Založba ZRC. pp. 111, 120. ISBN 978-961-254-216-0.
- ^ Jürgen Fischer 1999, p. 281.
- ^ Socialist Thought and Practice. Jugoslavija. . p. 62.
... Aleks Buda, scientist and President of the Academy of Sciences of Albania, ...
- ^ Radio Free Europe Research: Communist area. Albania. Radio Free Europe. ianuarie 1971. p. 9.
Aleks Buda, the country's leading historian and a personal confidant of Enver Hoxha.
- ^ Hysa, Armanda Kodra -; Hann, Chris; Boskovic, Aleksandar (). The Anthropological Field on the Margins of Europe, 1945-1991. LIT Verlag Münster. p. 140. ISBN 978-3-643-90507-9.
- ^ Kola, Paulin (ianuarie 2003). The Search for Greater Albania. C. Hurst & Co. Publishers. p. 2. ISBN 978-1-85065-664-7.
On the Albanian position on the origins of the Albanian nation see Aleks Buda, ...
- ^ Musliu, Fahri; Banjac, Dragan (). Untying the Kosovo Knot: A Two-sided View. Helsinki Committee for Human Rights in Serbia. p. 68. ISBN 978-86-7208-111-4.
- do not support the continuity assumption of the Illyrian ethnogenesis theory: as between the sixth and eleventh centuries there is no trace of the Illyrians (as Aleks Buda, the greatest of Albanian scholars of Illyrian history, ...
- ^ Encounter. Martin Secker & Warburg. . p. 65.
The Albanians are among the oldest inhabitants of the Balkans and even Europe
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Jürgen Fischer, Bernd (), Albania at war, 1939-1945, West Lafayette, Ind.: Purdue University Press, ISBN 9780585063881, OCLC 42922446