Aleks Buda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Aleks Buda
Aleks Buda bust in Tirana, Albania.jpg
Aleks Buda
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Elbasan, Albania Modificați la Wikidata
Decedat (82 de ani) Modificați la Wikidata
Tirana, Albania Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Ottoman Empire.svg Imperiul Otoman
Flag of Albania.svg Albania Modificați la Wikidata
EtnieAlbanezi Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Viena  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Tirana[*]  Modificați la Wikidata

Aleks Buda (1910–1993) a fost un istoric albanez de origine evreiască. După finalizarea educației sale în Italia și Austria, el s-a întors în Albania. Cu toate că urmase studii de literatură, a făcut o carieră de istoric în timpul epocii socialiste a Albaniei. El a fost membru și președinte al Academiei de Științe a Albaniei.

 Formare[modificare | modificare sursă]

Buda s-a născut la 7 septembrie 1910 în Elbasan, Imperiul Otoman (azi în Albania). El a urmat școala elementară la Lecce în Italia și a finalizat școala secundară la Salzburg, Austria, în 1930.[1] După aceea s-a înscris la Universitatea din Viena, unde a studiat filozofia și literatura, dar s-a întors în Albania, fără a absolvi.[2]

 Carieră profesională[modificare | modificare sursă]

Cu toate că specializarea sa era literatura, el a făcut o carieră ca istoric.[1] A fost, de asemenea, menționat ca fondator al istoriografiei albaneze postbelice.[3] Buda a aparținut grupului celor mai importanți istorici politici albanezi în timpul epocii socialiste a Albaniei;[4] a fost, de asemenea, membru și președinte al Academiei de Științe a Albaniei.[5] Potrivit unor surse el a fost consilier personal al lui Enver Hoxha.[6] Buda a fost singurul istoric care a participat la Congresul de Ortografie Albaneză organizat la Tirana în perioada 20-25 noiembrie 1972.[2]

Buda a participat la Conferința Națională de Studii Etnografice ce a avut loc în 1976, pentru a comemora cea de-a 35-a aniversare a înființării Partidului Muncitoresc Albanez. El a aparținut unui grup de istorici și filosofi marxiști care au atacat teoriile și tendințe contemporane manifestate în afara Albaniei pe care le-a catalogat drept capitaliste și revizioniste.[7]

Istoricii contemporani indică activitatea științifică a lui Buda ca principală sursă a poziției oficiale cu privire la originea albanezilor.[8] El a fost considerat ca fiind principalul cercetător albanez al istoriei ilirilor, aparținând grupului de istorici care a susținut că nu există nici o urmă a ilirilor între secolul al VI-lea (când au fost menționați în documentele istorice pentru ultima oară) și secolul al XI-lea (când albanezii apar menționați în documentele istorice pentru prima dată).[9] Pe baza ipotezei originii ilire a albanezilor, Buda a subliniat că albanezii sunt printre cei mai vechi locuitori din Balcani și chiar din Europa.[10]

Buda a aparținut unui grup restrâns de intelectuali cărora regimul comunist albanez le-a permis să aibă acces la literatura străină, în scopul de a o folosi pentru a pregăti noi directive ideologice și teoretice pentru restul colegilor lor.[3]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Printre scrierile lui Buda sunt următoarele:

  • Historia E Popullit Shqiptar, Etc. (Botim i Dytë.-Stefanaq Pollo Dhe Aleks Buda-redaktorë Përgjegjës.). Enti i teksteve dhe i mjeteve mësimore i Krahinës Socialiste Autonome të Kosovës. .  Parametru necunoscut |Last1= ignorat (posibil, |last1=?) (ajutor), (coautor)
  • Kuvendi I i Studimeve Ilire: Tiranë 15-20 shtator 1972 : [referate, kumtesa. .  Parametru necunoscut |Last= ignorat (posibil, |last=?) (ajutor)
  • Konferenca kombetare e studimeve per Lidhjen Shqiptare te Prizrenit, 1878-1881: (12-28 gershor 1978). Akademia e Shkencave e RPS të Shqipërisë, Instituti i Historisë. .  Parametru necunoscut |Last= ignorat (posibil, |last=?) (ajutor)
  • Problems of the formation of the Albanian people, their language and culture: conference (selection). The "8 Nëntori" Pub. House. .  Parametru necunoscut |Last= ignorat (posibil, |last=?) (ajutor)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Elsie, Robert (). Historical Dictionary of Albania. Scarecrow Press. p. 58. ISBN 978-0-8108-7380-3. 
  2. ^ a b Kastriot Myftaraj (), Biografia e fshehur e delegatëve të Kongresit të Drejtshkrimit të vitit 1972 [The hidden biography of the delegates of the Congress of Orthography of 1972] (în Albanian), Aleks Buda, ndonëse kishte nisur studimet universitare në Vienë për filozofi dhe letërsi, ai nuk mundi që të diplomohet dhe u kthye në Shqipëri pa diplomë universitare...
    Aleks Buda ishte i vetmi historian që mori pjesë në Kongresin e Drejtshkrimit...
     
  3. ^ a b Hysa, Armanda; Keber, Katarina (). Historièni seminar 8. Založba ZRC. pp. 111, 120. ISBN 978-961-254-216-0. 
  4. ^ Jürgen Fischer 1999, p. 281.
  5. ^ Socialist Thought and Practice. Jugoslavija. . p. 62. ... Aleks Buda, scientist and President of the Academy of Sciences of Albania, ... 
  6. ^ Radio Free Europe Research: Communist area. Albania. Radio Free Europe. ianuarie 1971. p. 9. Aleks Buda, the country's leading historian and a personal confidant of Enver Hoxha. 
  7. ^ Hysa, Armanda Kodra -; Hann, Chris; Boskovic, Aleksandar (). The Anthropological Field on the Margins of Europe, 1945-1991. LIT Verlag Münster. p. 140. ISBN 978-3-643-90507-9. 
  8. ^ Kola, Paulin (ianuarie 2003). The Search for Greater Albania. C. Hurst & Co. Publishers. p. 2. ISBN 978-1-85065-664-7. On the Albanian position on the origins of the Albanian nation see Aleks Buda, ... 
  9. ^ Musliu, Fahri; Banjac, Dragan (). Untying the Kosovo Knot: A Two-sided View. Helsinki Committee for Human Rights in Serbia. p. 68. ISBN 978-86-7208-111-4. - do not support the continuity assumption of the Illyrian ethnogenesis theory: as between the sixth and eleventh centuries there is no trace of the Illyrians (as Aleks Buda, the greatest of Albanian scholars of Illyrian history, ... 
  10. ^ Encounter. Martin Secker & Warburg. . p. 65. The Albanians are among the oldest inhabitants of the Balkans and even Europe 

 Bibliografie[modificare | modificare sursă]