Agrippina Minor Iulia

Date personale
Agrippina Minor Iulia (Agripina cea Tânără)
Împărăteasă consoartă a Imperiului Roman
Sculptură înfățișând capul Claudiei Octavia, Muzeul Național din Varșovia
Născută	3 noiembrie 15 Oppidum Ubiorum (Köln)
Decedată	23 martie 59 Misenum
Înmormântată	Misenum
Cauza decesului	pedeapsa capitală
Părinți	Germanicus Agrippinei Maior
Frați și surori	Julia Drusilla[] Julia Livilla[] Caligula Drusus Caesar[] Nero Iulius Caesar[] Ignotus Julius Caesar Germanicus[] Tiberius Caesar[] Gaius Julius Caesar Germanicus Major[*]
Căsătorită cu	Gnaeus Domitius Ahenobarbus Gaius Sallustius Crispus Passienus Claudius
Copii	Nero
Ocupație	politiciană
Locul desfășurării activității	Roma Antică^[1]
Limbi vorbite	limba latină
Apartenență nobiliară
Titluri	Împărăteasă consoartă
Familie nobiliară	Dinastia Iulio-Claudiană
Împărătese consoarte ale Imperiului Roman
Domnie	1 ianuarie 49 - 13 octombrie 54
Modifică date / text

Agrippina Minor Iulia (n. 7 noiembrie 15 – d. martie 59) a fost a patra soție a împăratului roman Claudius, unchiul ei.^[2]

Biografie

A fost fiica lui Germanicus și a Agrippinei Maior, sora lui Caligula, strănepoata lui Augustus, nepoata lui Marcus Agrippa, nepoata și soția lui Claudius și mama împăratului Nero. S-a născut în Opidum Ubïorum, numit mai târziu în cinstea ei Colonia Agrippinensis (astăzi Köln). A fost exilată (39-41) pentru conspirație împotriva lui Caligula. Primul ei soț, Cnaeus Domitius Ahenobarbus, a fost tatăl lui Nero. Acuzată de otrăvirea celui de-al doilea soț (49), s-a căsătorit cu unchiul ei, pe care l-a convins să-l adopte pe Nero (născut în anul 37) ca moștenitor, în locul propriului său fiu Britannicus. Sprijinită de libertul Pallas, de Burrus și Seneca, obține în anul 50 titlul de augusta.^[3] I-a otrăvit pe rivalii fiului ei și, în 54, când Claudius a murit, a fost bănuită că l-ar fi otrăvit și pe el. A devenit regentă când Nero a preluat tronul la 16 ani, dar și-a pierdut treptat puterea. Nero a încercat să o omoare când ea s-a opus uneia dintre aventurile lui, iar în final a ordonat uciderea ei la reședința acesteia de la țară.^[4]

Arbore genealogic

Galerie de imagini

Agrippina Minor Iulia
Aureus emis sub Nero, în 54, la Lugdunum, azi Lyon; avers, capetele confruntate; stânga: capul lui Nero spre dreapta și capul Agrippinei spre stânga; circular: AGRIPP AVG DIVI CLAVD NERONIS CAES MATER; revers, circular: NERONI CLAVD DIVI F CAES AVG GERM IMP TR P, în centru, într-o cunună de stejar: EX • SC

Note

^ „Agrippina Minor Iulia”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în 4 octombrie 2024.
^ Dicționar enciclopedic român, Vol. I, A-C. Politică. 1962. p. 59.
^ Horia C. Matei, Civilizația lumii antice, 1983
^ Avram, Arina (2004). Femei celebre. Editura Allfa. p. 43.

Bibliografie

Horia C. Matei, Enciclopedia antichității, Editura Meronia, București, 1995
Enciclopedia Universală Britannica

Titluri regale
Predecesor: Valeria Messalina	Împărătese consoarte 54–62	Succesor: Claudia Octavia

[wdref-6e3b5ccc7a7028b3c58664e51e1dd122-1] „Agrippina Minor Iulia”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în 4 octombrie 2024.

[2] Dicționar enciclopedic român, Vol. I, A-C. Politică. 1962. p. 59.

[3] Horia C. Matei, Civilizația lumii antice, 1983

[4] Avram, Arina (2004). Femei celebre. Editura Allfa. p. 43.

[1]

[2]

[3]

[4]