Agnesa
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Sf. Agnesa | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născută | 291 Roma? |
Decedată | 304 Roma |
Înmormântată | complesso monumentale di Sant'Agnese fuori le mura[*] ![]() |
Cauza decesului | decapitare ![]() |
Religie | creștinism ![]() |
Limbi vorbite | limba latină ![]() |
Venerație | |
Venerată în | Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă, Biserica Anglicană, Biserica Luterană Americană |
Rămășițe pământești | Bazilica Sant'Agnese fuori le mura, Roma |
Sărbătoare | 21 ianuarie |
Însemne | Ramură de palmier, miel |
Patronaje | Fecioare, logodnice, grădinari |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Sf. Agnesa (d. sec. III/IV) este o sfântă, martiră creștină la Roma.
Viața[modificare | modificare sursă]
A fost martirizată la Roma în a doua jumătate a secolului al III-lea sau, mai probabil, la începutul secolului al IV-lea. Este cinstită la Roma încă din secolul IV; bazilica de la mormântul ei ("Sant'Agnese fuori le mura") datează din vremea Împăratului Constantin.
Papa Damasus I i-a împodobit mormântul cu o inscripție în versuri și mulți Părinți ai Bisericii, începând cu Sfântul Ambrozie, i-au cîntat laude.
Despre viața și martiriul Sf. Agneza s-au păstrat puține date sigure. Cele mai vechi izvoare sunt următoarele:
- Sfântul Ambrozie, De Virginibus, I, 2;
- Inscripția în marmură a Papei Damasus, la intrarea în mormântul și biserica S. Agnese fuori le mura din Roma
- Prudentius, Peristephanon', Imnul 14.
- Passio Sanctae Agnetis, text hagiografic din sec. V, bazat pe tradiția populară
Potrivit acestor mărturii, Agneza era o fată de 12 sau 13 ani care a refuzat numeroase cereri în căsătorie, afirmând că nu poate avea alt Mire decât pe Hristos. Printre pretendenți era și fiul Prefectului Romei, care a fost respins în încercările sale. Pentru a se răzbuna, fiul Prefectului Romei a denunțat-o pe Agnesa că este creștină. Astfel Prefectul Sinfronius i-a poruncit lui Agnesa să aducă sacrificii zeiței Vesta dar, fiindcă a refuzat, a fost expusă într-un bordel, ca pedeapsă. Singurul tânăr care a încercat să o atingă a fost lovit de orbire, apoi vindecat la rugăciunea Agnezei. Însă nici măcar miracolul nu l-a făcut pe prefect să-și schimbe părerea, astfel Sfânta Agnesa și-a oferit viața ca jertfă lui Cristos la o vărstă atât de fragedă.
Nu este sigur dacă a fost decapitată sau arsă și nici dacă a fost martirizată sub împăratul Valerian (cca. 258) sau sub Dioclețian (cca. 304). A fost înmormântată pe Calea Nomentană și este venerată ca martir.[1]
Tradiția[modificare | modificare sursă]
Acest exemplu de nevinovăție a dat naștere unei tradiții, astfel în dimineața zilei de 21 ianuarie se binecuvântează doi miei, din lâna cărora vor fi țesute palium-urile pentru arhiepiscopi. Această ceremonie are loc în Biserica Sfintei Agnesa, bazilică construită pe Calea Nomentană de Constantina, fiica lui Constantin, în anul 345.
Cult[modificare | modificare sursă]
Sărbătorită, în Biserica Catolică, la 21 ianuarie.
Începând din Evul Mediu, Sf. Agneza a fost reprezentată iconografic însoțită de un miel, simbol al nevinovăției ei.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]

- "Liturgia orelor", Arhiepiscopia romano-catolică București 1994, p. 1288.
- "Schott-Messbuch", Freiburg 1962.
- "Agnes, Saint", in Encyclopaedia Britannica 2002", Standard CD Edition, London 2002.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Jan 21 - St Agnes (d. 305) martyr (în engleză), Catholicireland.net