Sfânta Agnes
| Sancta Agnesa | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 291 Roma? |
| Decedată | 304 Roma |
| Înmormântată | basilica di Sant'Agnese fuori le mura[*]  |
| Cauza decesului | decapitare |
| Religie | creștinism |
| Limbi vorbite | limba latină |
| Venerație | |
| Venerată în | Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă, Biserica Anglicană, Biserica Luterană Americană |
| Rămășițe pământești | Bazilica Sant'Agnese fuori le mura, Roma |
| Sărbătoare | 21 ianuarie |
| Însemne | Ramură de palmier, miel |
| Patronaje | Fecioare, logodnice, grădinari |
 Sfinți | |
Modifică date / text  | |
_nave_right_-_Statue_of_Saint_Agnes_by_Girolamo_Campagna.jpg)
Sfânta Agnes (în latină Sancta Agnesa, de la agnus, miel, n. secolul al III-lea d.Hr., Roma, Imperiul Roman – d. secolul al IV-lea d.Hr., Roma, Imperiul Roman de Apus) a fost o martiră creștină din Roma.
Viața[modificare | modificare sursă]
A fost martirizată la Roma în a doua jumătate a secolului al III-lea sau, mai probabil, la începutul secolului al IV-lea. Este cinstită la Roma încă din secolul IV; bazilica de la mormântul ei ("Sant'Agnese fuori le mura") datează din vremea împăratului Constantin cel Mare.
Papa Damasus I i-a împodobit mormântul cu o inscripție în versuri. Mai mulți Sfinți Părinți, începând cu Sfântul Ambrozie, au compus imnuri în cinstea ei.
Despre viața și martiriul Sfintei Agnes s-au păstrat puține date sigure. Cele mai vechi izvoare sunt următoarele:
- Sfântul Ambrozie, De Virginibus, I, 2;
- Inscripția în marmură a Papei Damasus, la intrarea în mormântul și biserica S. Agnese fuori le mura din Roma
- Prudentius, Peristephanon', Imnul 14.
- Passio Sanctae Agnetis, text hagiografic din sec. V, bazat pe tradiția populară
Potrivit acestor mărturii, Agnes era o fată de 12 sau 13 ani care a refuzat numeroase cereri în căsătorie, afirmând că nu poate avea alt Mire decât pe Hristos. Printre pretendenți era și fiul Prefectului Romei, care a fost respins în încercările sale. Pentru a se răzbuna, fiul Prefectului Romei a denunțat-o pe Agnes că este creștină. Astfel Prefectul Sinfronius i-a poruncit lui Agnes să aducă sacrificii zeiței Vesta dar, fiindcă a refuzat, a fost expusă într-un bordel, ca pedeapsă. Singurul tânăr care a încercat să o atingă a fost lovit de orbire, apoi vindecat la rugăciunea lui Agnes. Însă nici această minune nu l-a făcut pe prefect să-și schimbe părerea, astfel încât a fost executată în timpul persecuției.
Nu este sigur dacă a fost decapitată sau arsă și nici dacă a fost martirizată sub împăratul Valerian (cca. 258) sau sub Dioclețian (cca. 304). A fost înmormântată pe Calea Nomentană și este venerată ca martir.[1]
Binecuvântarea mieilor[modificare | modificare sursă]
În dimineața zilei de 21 ianuarie se binecuvântează la Roma cei doi miei, din lâna cărora vor fi țesute pallium-urile pentru arhiepiscopi. Această ceremonie are loc în Biserica Sfintei Agnesa, bazilică construită pe Calea Nomentană de Constantina, fiica împăratului Constantin, în anul 345.
Cult[modificare | modificare sursă]
Este sărbătorită pe 21 ianuarie în Biserica Latină și în Biserica Ortodoxă Română[2]), iar pe 5 iulie în Biserica Greacă.
Cele mai vechi reprezentări păstrate datează din sec. al IV-lea.[3] Sfânta Mioara apare în unele mozaicuri romane din sec. VII-IX cu coroana martiriului, fără alt atribut. În mozaicul din biserica Sant’Apollinare Nuovo din Ravenna, de la mijlocul sec. al VI-lea, este reprezentată însoțită de un miel, ca simbol al lui Isus Cristos. Agnes și mielul a devenit ulterior o temă iconografică larg răspândită.[4]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- "Liturgia orelor", Arhiepiscopia romano-catolică București 1994, p. 1288.
- "Agnes, Saint", in Encyclopaedia Britannica 2002", Standard CD Edition, London 2002.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Jan 21 - St Agnes (d. 305) martyr (în engleză), Catholicireland.net
- ^ „O nouă muceniță înscrisă în calendarul Bisericii Ortodoxe Române: Sf. Agnia”, Basilica.ro, , accesat în
- ^ Wolfgang Braunfels, Lexikon der christlichen Ikonographie, vol. 5, p. 59.
- ^ Idem.