Advaita Vedanta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Lebede sunt simboluri importante în Advaita.

Advaita Vedānta este o doctrină idealist-obiectivă din filosofia indiană, formulată la începutul secolului al IX-lea de Adi Shankara. Advaita Vedanta este cel mai însemnat curent filosofic și religios care aparține unei mișcări mai mari numită Vedanta.  În traducere Vedanta înseamnă sfârșitul Vedei și este înțeleasă ca o revelație a modului de interpretare e textelor sacre timpurii de origine indiană. Acesta susține că singura realitate și unica temelie a lumii este spiritul universal (brahman), considerând lumea senzorială drept o simplă aparență, o iluzie (maya).

În cadrul învățăturii Vedanta, Advaita Vedanta de distinge  prin faptul că are la bază un sistem monistic ce conduce în cele din urmă către un principiu unic.  Scopul central al Advaidei Vedanta este de explica, pe de o parte, conceptul filosofic al Nedualității și, pe de altă parte, Unitatea și Identitatea sufletului cu Brahman. (în traducere Vedanta înseamnă Nedualitate, Advaita Vedanta – Vedanta Nedualității)

Pentru a urma drumul eliberării, omul trebuie în primul în rând să recunoască această unitate a sa cu Brahman. Întreg drumul este de fapt un proces de recunoaștere care conduce către experiența Advaita și apoi către eliberare (moksha).

Shankara distinge între o cunoaștere la nivelul de jos și o alta la nivel înalt. Aducerea la existență a lumii din ființa lui Brahman și neschimbabilitatea monadei spirituale sunt particularități ale nivelului inferior de cunoaștere iar recunoașterea lui Brahman a celui superior.

Vedanta  a apărut ca un răspuns de apărare al hinduismului clasic în fața Colonialismului și a misiunii creștine. Mișcarea a fost parțial influențată de dezbatarea dintre Creștinism și Știință  dezvoltată în Europa secolului al XVIII-a. Totodată Vedanta reprezintă bazele înțelegerii Hinduismului în  sensul său actual.

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

Gaudapada, Sankara, Sadananda, "Advaita Vedanta. Texte fundamentale", Cuvânt intorductiv, traducere din sanskrită, note și comentarii: Ovidiu Cristian Nedu, Editura Herald, Colecția Cărți Fundamentale, București, 2010, 256 p., ISBN: 978-973-111-168-1.