Sari la conținut

Adina Nanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Adina Nanu
Date personale
Născută4 august 1927
București, Regatul României
Decedată (93 de ani)
București, România
Cetățenie România[2] Modificați la Wikidata
EtnieRomână
Ocupațieistoric de artă
învățătoare
critic de artă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[3] Modificați la Wikidata
Activitate
PremiiOrdinul Național „Serviciul Credincios” în grad de comandor[*][1]
Ordinul Muncii clasa a II-a[*][1]
doctor honoris causa
profesor onorific[*]  Modificați la Wikidata

Adina Nanu (n. 4 august 1927, București, Regatul României - d. 23 martie 2021,[4] București, România) a fost o critic și istoric de artă român, cadru universitar, autoarea primei cărți de istorie a costumului din România.[necesită citare][5]

S-a născut în data de 4 august 1927, la București, în familia lui Gheorghe Nanu, absolvent de Drept, fost consilier-auditor la Curtea de Conturi, iar mama a fost licențiată în litere. A fost căsătorită cu dr. Rareș Popp, cu care are o fiică, Unda Popp, în prezent profesor universitar și director al Departamentului Modă-Design Vestimentar, Facultatea de Arte Decorative și Design din cadrul Universității Naționale de Arte din București.

A urmat Școala Superioară de Arte București, 1945-1950, și în paralel cursurile Facultății de litere de la Universitatea din București. Între anii 1947 și 1950 face studii de documentare în domeniul anatomiei umane la Facultatea de Medicină din București. Susține la Universitatea din București în 1977 doctoratul în istoria artei cu teza Aspecte caracteristice ale costumului orășenesc bucureștean în perioada revoluției de la 1848.

Colaborează la ARTA, SCIA, Revista Monumentelor Istorice, la publicații săptămânale, ...

Activitatea didactică

[modificare | modificare sursă]

După terminarea studiilor, Adina Nanu a început să predea Istoria Artelor în cadrul Academiei de Artă din București. În 1951 a devenit asistent, iar în 1986, când trebuia să devină profesor, Ministerul Educației i-a anulat promovarea, retrăgându-se un an mai târziu din învăământ..A predat cursuri de istoria artei, istoria picturii, a sculpturii, a artei decorative precum și primele cursuri de istorie a costumului. Din 1994 timp de două decenii a predat la UNARTE București cursuri de istoria artei universale și primele cursuri de istoria costumului. A făcut parte din comisia de evaluare pentru examenul de doctorat în istoria artei.

A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (membru stagiar din 1950, membru permanent din 1963).

Cărți publicate

[modificare | modificare sursă]

Este autoarea a peste 30 de volume de istoria artei printre care cele mai importante sunt:

  • Pictorul Gh. Tatarescu, ESPLA, București, 1955
  • Abrecht Durer, ESPLA, București, 1957
  • Theodor Pallady, Editura Meridiane, 1963
  • Istoria Institutului de Arte Plastice (colab. ), Editura Meridiane, 1964
  • Pe scurt despre sculptură, Editura Meridiane, 1966
  • Pictorul Octav Angheluță, Editura Meridiane, 1967
  • Pictorul Sabin Popp, Editura Meridiane, 1968
  • Antonello da Messina, Editura Meridiane, 1969
  • Sculptorul Antoine Bourdelle, Editura Meridiane, 1971
  • Lucas Cranach cel Bătrân, Editura Meridiane, 1972
  • Sculptorul Donatello, Editura Meridiane, 1980
  • Sculptorul I. Gr. Popovici, Editura Meridiane, 1984
  • Ion Lucian Murnu (în colab. cu Doina Mândru), Editura Meridiane, 1988
  • Sculptorul Alexandru Călinescu (în colab. cu Florica Cruceru), Editura Meridiane, 1988
  • Călătorie în jurul casei mele, Editura UNARTE, București, 2014, ISBN 9786067200058
  • Vezi? Comunicarea prin imagine, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2011, ISBN 978-973-30-2918-2
  • Artă, stil, costum, Editura Meridiane, 1976, reeditare Editura Noi Media Print, București, 2008, ISBN 9789737959751
  • Bărbatul și moda, Editura Polirom, 2009, carte scrisă împreună cu criticul de modă român Ovidiu Buta, ISBN 978-973-46-1447-9

Expoziții organizate (selectiv)

[modificare | modificare sursă]
  • Un secol de costum, Muzeul colecțiilor, București, 1997-1998
  • Un secol de costum pe litoralul Mării Negre, Muzeul de artă Constanța, 1998
  • Costumele din podul bunicii, locuința personală, București, 1999-2004
  • Eleganță bucureșteană, Muzeul Național de istorie București, 2009
  • Dantelele reginelor, Muzeul Peleș, Sinaia, 2010-2011
  • 500 pălării, Universitatea ARTIFEX, București, 2011-2012
  1. ^ a b https://ziare.com/stiri/ani/a-murit-adina-nanu-unul-dintre-cei-mai-reputati-critici-de-arta-din-romania-avea-93-de-ani-1669085  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ IdRef, accesat în  
  4. ^ „Adina Nanu, profesor, critic și istoric de artă reputat, a murit la vârsta de 93 de ani 23 martie 2021, 12:2”. Adevărul. . Accesat în . 
  5. ^ Cruceru, Florica; Dinculescu, Alice (). Istorici şi critici de artă români. 1800-1980. ACS. p. 182-183. 
  6. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, c) 9.
  7. ^ A murit Adina Nanu, unul dintre cei mai reputati critici de arta din Romania. Avea 93 de ani
  • Artă, stil, costum, Adina Nanu, 2007, Editura Polirom
  • Arta pe om, Adina Nanu, 2001, Editura Compania
  • The biography of Adina Nanu, www.adinananu.ro
  • Adina Nanu, Între lumini și umbre, Revista Yorick- saptămânal de teatru, nr.12, 22-29 Martie

Legături externe

[modificare | modificare sursă]