Nicolae-Șerban Tanașoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Șerban Tanașoca)
Nicolae-Șerban Tanașoca
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat7 aprilie 2017, București
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiefilolog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București  Modificați la Wikidata

Nicolae-Șerban Tanașoca (n. 3 octombrie 1941, București – d. 7 aprilie 2017, București) a fost un filolog și istoric român, specialist în filologie clasică, în studiul civilizației bizantine și al culturilor din Balcani.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Familie, educație[modificare | modificare sursă]

S-a născut într-o familie de aromâni. O ramură a familiei sale, originară din Peninsula Balcanică, a fost întemeiată de un unchi stabilit, la începutul secolului al XX-lea, în Statele Unite ale Americii.

A studiat filologia clasică la Universitatea din București, luându-și licența în 1964 , iar doctoratul în 1979. A fost profesor la Universitatea Națională de Arte din București și director al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

A murit la 7 aprilie 2017, în București, la vârsta de 75 de ani.[1]

Operă[modificare | modificare sursă]

Între lucrările sale se pot menționa o antologie comentată de studii asupra literaturii bizantine, traduceri din literatura elină (Platon), bizantină (Diaconul Agapet, Vasile I Macedoneanul) și neogreacă, lucrări consacrate istoriei aromânilor, etc.

S-a interesat, de asemenea, de istoria modernă a României - a editat amintiri și discursuri ale lui Take Ionescu, a editat împreună cu Sanda Tătărescu-Negropontes Mărturii pentru istorie din moștenirea scrisă a lui Gheorghe Tătărescu. Tanașoca se numără printre intelectualii de frunte care au sprijinit ideea restaurării în România a sistemului monarhic constituțional sub dinastia Hohenzollern.

Lucrări publicate (selectiv)[modificare | modificare sursă]

  • Literatura Bizanțului (coordonator), București, Editura Univers, 1971
  • Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Scriptores Byzantini saec. XI-XIV (împreună cu Al. Elian), Editura Academiei, București, 1975
  • Balcanologi și bizantiniști români, Editura Fundației Pro, București, 2002
  • Bizanțul și românii (eseuri, studii, articole), Editura Fundației Pro, București, 2003
  • Unitate romanică și diversitate balcanică. Contribuții la istoria romanității balcanice (împreună cu Anca Tanașoca), Editura Fundației Pro, București, 2004

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ [1]

Legături externe[modificare | modificare sursă]