Șerban Sturdza

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Șerban Sturdza
Date personale
Născut (71 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect Modificați la Wikidata
Activitate
PremiiOrdinul național „Pentru Merit”
Logo of the Romanian Academy.png Membru corespondent al Academiei Române

Șerban Sturdza (n. 14 septembrie 1947, București) este un arhitect român, președinte al Ordinului Arhitecților din România, membru corespondent al Academiei Române (2010).[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Tatăl său este arhitectul Ioan Sturdza, iar mama este pictorița Alexandra Maria Sturdza, născută Slătineanu.[2]

După absolvirea Liceului "Mihail Eminescu", a studiat din 1965 la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București, pe care l-a absolvit în 1971, având ca îndrumători pe prof.dr. Octav Doicescu, Ștefan Lungu și Sergiu Hanganu. După absolvire, în perioada 1971-1990 a lucrat ca arhitect în departamentul de arhitectură civilă - IPROTIM Timișoara, fiind șef de atelier.[2]

Între 1971-1978 a lucrat ca profesor la Liceul de Arte Plastice din Timișoara[3], unde a predat cursul de Structuri tensionate.[2]

A devenit apoi cadru didactic la Facultatea de Arhitectură din Timișoara, unde a predat cursul de structuri urbane, întâi ca asistent (1974-1976) și apoi ca profesor (1991-1998).[2]

În intervalul 1990-1993 a fost șef de atelier la Atelierul de urbanism și renovare urbană - IPROTIM - Timișoara.[3][2]

S-a specializat în activitatea de proiectare și restaurare de bunuri culturale, mobilier și amenajări de interior.[3]

În perioada 2002 -2004 a fost moderator al emisiunii Despre arhitectură la TVR Cultural.[2]

În cadrul adunării generale a membrilor Academiei Române din 30 martie 2010 Șerban Sturdza a fost ales membru corespondent al Academiei Române, Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual.[4]

De la data de 15 septembrie 2010, Șerban Sturdza a devenit Director Executiv al Fundației Pro Patrimonio, calitate în care coordonează toate proiectele și parteneriatele dedicate patrimoniului românesc, în care Fundația Pro Patrimonio este implicată, în România, Marea Britanie, Franța și Statele Unite și supervizează strategia de dezvoltare economică și teritorială a proiectelor susținute integral de către Pro Patrimonio, politica de imagine și de strângere de fonduri, reprezentând fundația la întâlnirile publice și în declarațiile de presă.[5]

În 2014 a fost ales președinte al Ordinului Arhitecților București, cu 104 voturi din 178.[6]

Apartenența la asociații profesionale[modificare | modificare sursă]

  • Membru în Uniunea Arhitecților din România (din 1971)
  • Membru în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice - Banat Crișana (din 1990)
  • Membru în Comisia Națională a Monumentelor Istorice (1996-2001)
  • Membru al Centrului pentru protecția monumentelor istorice "Romania Nostra" (din 1997)
  • Președintele Uniunii Arhitecților din România (1999-2002)
  • Membru al Asociației Pro Patrimonio (din 2000)
  • Membru în Comisia consultativă de urbanism în cadrul MLPTL (2000-2004)
  • Președinte al Ordinului Arhitecților din România (din 2002)
  • Membru în Comisia consultativă de urbanism de pe lângă Consiliul Municipal București (din 2005)
  • Membru al grupului ARHITERRA - ONG pe lângă SIMETRIA (din 2007)
  • Co-președinte al Comisiei prezidențiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice și naturale, instituită de Administrația Prezidențială.[7]

Distincții[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ INTERVIU Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România: „Făceam exerciții cu tata cum să le deschid eu ușa securiștilor“, 4 iunie 2016, Anca Vancu, Adevărul, accesat la 5 iunie 2016
  2. ^ a b c d e f Șerban Sturdza - CV
  3. ^ a b c Șerban Sturdza (arhitect)
  4. ^ Alegeri de noi membri în Academia Română
  5. ^ Șerban Sturdza și Fundația Pro Patrimonio
  6. ^ C. Ivanov (), „Serban Sturdza, noul presedinte al Ordinului Arhitectilor Bucuresti - Administratie Locala”, HotNews.ro, accesat în  
  7. ^ Patrimoniul construit și natural al României în pericol
  8. ^ Decretul 967 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decorații naționale Publicat în Monitorul Oficial 11 din 10 ianuarie 2003

Legături externe[modificare | modificare sursă]