Ștefan al II-lea de Blois
| Ștefan al II-lea de Blois | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1045  |
| Decedat | (57 de ani) Ramla, Districtul Central, Israel |
| Înmormântat | Ramla |
| Cauza decesului | ucis în luptă |
| Părinți | Theobald al III-lea de Blois Gersenda de Maine[*] |
| Frați și surori | Hugo al V-lea[*] Eudes III de Troyes[*] Hugo de Champagne Fulco I, Margrave of Milan[*] |
| Căsătorit cu | Adela of Normandy[*] (din )[1] |
| Copii | Guillaume de Sully[2] Theobald al II-lea de Champagne Ștefan al Angliei[1] Mathilde of Blois[*][2] Adela de Blois[*][2] Henry of Blois[*][2][1] Eleonora de Blois[2] Agnès de Blois[*][2] Emma de Blois[*][2] Humbert de Blois, Comte de Virtus[*][2] ...încă 2 |
| Ocupație | militar |
| Limbi vorbite | Franceza veche |
Modifică date / text  | |
Ștefan al II-lea de Blois, pe numele de botez Ștefan Henric (în franceză Étienne Henri, în franceza medievală Estienne Henri) (n. cca. 1045 – 19 mai 1102), conte de Blois și de Chartres, a fost fiul lui Theobald al III-lea, conte de Blois cu Garsinde du Maine.
Ștefan s-a căsătorit cu Adela de Normandia, fiică a lui William Cuceritorul, duce de Normandia și rege al Angliei. Căsătoria a avut loc în jurul anului 1080 în Chartres. În anul 1089, la moartea tatălui său, a devenit conte de Blois și de Chartres, deși Theobald al III-lea îi acordase administrarea acestor ținuturi încă din 1074.
Contele Ștefan al II-lea a fost unul dintre liderii care au participat la Prima cruciadă, remarcându-se desele sale scrisori pline de entuziasm către soția sa Adela, referitoare la mersul evenimentelor în cruciadă. El a fost conducătorul adunării armatei cruciate în timpul asediului asupra Niceei din 1097.[3] S-a întors acasă în 1098, părăsind Asediul Antiohiei, care se prelungea, și fără să-și îndeplinească jurământul cruciat de a merge până la Ierusalim. Impulsionat de Adena de Normandia să întreprindă un al doilea pelerinaj, Ștefan s-a raliat participanților la Cruciada din 1101, în compania altor cruciați care se reveniseră în Europa prematur. În 1102, Ștefan a fost ucis în cadrul celei de a doua bătălii de la Ramla, la vârsta de 57 de ani.[4]
Din căsătoria cu Adela de Normandia au rezultat următorii copii:
- Guillaume de Sully (d. 1150), conte de Chartres, căsătorit cu Agnes de Sully (d. după 1104)
- Theobald al II-lea, conte de Champagne
- Odo, decedat timpuriu
- Ștefan, rege al Angliei
- Lucia-Mahaut (d. 1120), căsătorită cu Richard d'Avranches
- Agnes, căsătorită cu Hugue al III-lea de Le Puiset
- Eleonora (d. 1147), căsătorită cu contele Raoul I of Vermandois și divorțată în 1142.
- Alix (n. cca. 1100 – d. 1145), căsătorită cu Renaud al III-lea de Joigni
- Lithuisia (d. 1118), căsătorită cu Milo I de Montlhéry, viconte de Troyes și divorțată în 1115
- Henric de Blois, episcop de Winchester
- Humbert, decedat timpuriu
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Kindred Britain
- ^ a b c d e f g h The Peerage
- ^ Étienne Cartier, Recherches sur les monnaies au type chartrain frappées à Chartres, Blois, Vendoîns, Chateaudum, Nogent-le-Rotrou (Ferche), St. Aignan, Celles, Romorantin, Brosse, etc. Paris, 1846. page 7, OCLC 27374228, în franceză
- ^ Christopher Tyerman, God's war: a new history of the Crusades, Harvard University Press, 2006, p. 87.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- R. H. C. Davis, King Stephen 1135–1154, ediția a treia, Londra, Longman, 1990. ISBN 0-582-04000-0