Sari la conținut

Dalida: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
m-am răzgândit, scuze.
readus la ultima versiune, oricum era copyvio de la http://club.neogen.ro/INFIECAREZINOI/dalida-povestea-unei-mari-iubiri/173015/1
Linia 1: Linia 1:
{{Cutie muzician |
{{wikizare}}
| Nume = Dalida
Era noaptea de 2 /3 mai, 1987. În casa sa din Montmartre, Dalida , copleşită de suferinţă, bolnavă de singurătate, hotărăşte sa îşi încheie socotelile cu viaţa.
| Img = Dalida Gigi 2.JPG
O supradoză de barbiturice şi totul s-a terminat….
| Img_desc = Coperta celui mai vândut single, "'''''Gigi l'Amoroso'''''", din 1974.
« Iertaţi-mă , viaţa îmi este insuportabilă… »
| Img_mărime =
Dispariţia celebrei cântăreţe a fost anunţată oficial pe 3 mai, la orele 20,00. Patru zile mai târziu, avea loc ceremonia religioasă la L’Eglise de la Madeleine. Locul de odihnă de la cimitirul din Montmartre era ca o grădină înflorită.O sculptură în marime naturală, semnată de Alson şi creată la dorinţa lui Orlando.,fratele divei, o reprezintă pe Dalida îmbrăcată în alb, iar asemănarea este uimitoare.
| Peisaj =
Yolanda Christina Gigliotti s-a născut din părinţi italieni, calabrezi din Serrastretta, Cantavira, imigraţi în Egipt, la Cairo, pe 17 ianuarie 1933.
| Background = solo_singer
Singura fată între doi băieţi, Orlando, cel mai mare şi Bruno, fratele mai mic, Yolanda participă la cateva concursuri de frumuseţe, si la 21 de ani devine Miss Egipt. Imediat este solicitata să semneze câteva contracte pentru o casă de filme din Cairo, Hoolywood-ul Orientului.
| Nume naştere = Yolanda Christina Gigliotti
Este remarcată de un producător francez şi astfel devine Dalila , visul Parisului.
| Născut = [[17 ianuarie]] [[1933]] <br> <small>[[Imagine:Flag_of_Egypt.svg|25px|]]</small> [[Cairo]], [[Egipt]]
Familia este reticentă în ceea priveşte o carieră cinematografică, viitorul Yolandei fiind unul de secretară, cum credeau părinţii.
| Decedat = [[3 mai]] [[1987]] <br> <small>[[Imagine:Flag_of_France.svg|25px|]]</small> [[Paris]], [[Franţa]]
Era momentul să îşi urmeze destinul şi zboară la Paris.
| Instrument = [[Cântăreţ|Voce]]
Se întâmpla in Ajunul Crăciunului 1954. Vremuri grele pentru cinematografia franceză. Dalila nu a reuşit să îşi găsească un drum sigur în postura de actriţă de cinema. Ca să poată supravieţui, ia lecţii de canto. ***** ând este angajată la un cabaret din Champs Elysees, iar mai târziu o găsim cântând la Villa D’Este, unde este prezentată ca « revelaţia cântecului francez ».
| Gen = [[Pop]] <br> [[Exotica]] <br> [[Disco]] <br> [[Franco Arabic]]
Alain Delon, barman la vremea aceea, era 1956, se îndrăgosteşte de ea.Iubirea lor, însă, se va desăvârşi mai târziu, la Roma, celebri amândoi.Până atunci, este remarcată de Bruno Coquatrix care căuta tinere talente pentru un Music Hall şi care o invită la emisiunea sa « Les numeros de demain » care avea loc la Olympia.
| Ocupaţie = [[Cântăreţ|Cântăreaţă]]<br/>[[Actriţă]]<br/>
| Ani activi = 1956-1987
| Casă de discuri = Barclay (1956-1977)<br/> Carerre (1978–1987)
| Interpretare cu = [[Alain Delon]] <br> [[Mina (cântăreaţă)|Mina]]
| URL = [http://www.dalida.com Dalida - Le Site Officiel]
}}
'''Dalida''' (născută '''Yolanda Christina Gigliotti''') ([[17 ianuarie]] [[1933]] – [[3 mai]] [[1987]]) a fost o cântăreaţă egipteană de origine italiană care a locuit în marea parte a vieţii ei în [[Franţa]]. Ea a primit 55 de [[disc de aur|discuri de aur]] şi a fost prima cântăreaţă care a câştigat un [[disc de diamant]].


{{ciot-bio-Egipt}}
În seara emisiunii, Eddie Barclay, tânăr producător de discuri şi prietenul său , Lucien Morrisse, director de programe la Europe 1, încercau să se convingă unul pe celălalt unde sa meargă : Eddie voia la un film, Lucien la concurs. A câştigat Lucien, care va pleca de la Olympia sedus de frumuseţea tinerei cântăreţe, Dalila.
{{ciot-muzică}}
Atunci s-a hotărât destinul său, cariera sa. Atunci, Dalila a devenit Dalida.

Imefdiat după acest episod, Dalida va scoate primul său disc, cu celebra , melodie BAMBINO.
[[Categorie:Naşteri în 1933]]
1956 îi va aduce mari succese. În 1957, magazinele de discuri sunt asaltate de cumpărători. La 17 septembrie, acelaşi an, se inventează pentru ea, « Discul de Aur ».În 1958, Oscarul de la Radio Montecarlo îii revine ei şi va rămâne la ea timp de şapte ani.
[[Categorie:Decese în 1987]]
Apoi încep turneele prin care va cuceri mapamondul.

Începută în 1956, idila dintre Lucien Morrisse şi Dalida, se va finaliza cu o căsătorie. Ceremonia a avut loc la Paris la 8 aprilie 1961. Pentru nuntă, Dalida îşi cheama rudele din Egipt.
[[ar:داليدا]]
Nu a avut un voyage de noces, pentru că a plecat imediat într-un turneu.
[[bs:Dalida]]
Lucien nu îi dădea răgaz. Muncă, muncă şi din nou muncă. Abia dacă mai putea răsufla. Aceste excese erau, desigur, în defavoarea vieţii de cuplu. Dalida e simţea respinsă, ca soţie. Câteva luni mai târziu, îl întâlneste pe Jean Sobieski la Cannes. Dragoste la prima vedere. Îşi doreşte cu disperare libertatea, dar Lucien se lasă greu. În final divorţul va fi ceva real. Între timp, Dalida obţine succes după succes. Câştigă bani mulţi. Îşi cumpără o casă în Montmartre, o casă de poveste, care seamănă cu Castelul Frumoasei din Pădurea Adormită. Aici se va muta după divorţ.Dar rupe şi relaţia cu Sobieski. Alege să facă o pauză sentimentală, timp în care se va metamorfoza, devenind tot mai sofisticată. Citeşte enorm şi la final, va apărea cu un nou look. Parul ei negru, este acum blond.
[[bg:Далида]]
Succesele curg, Dalida e mai strălucitoare decât oricând. Şi-ar dori să se recăsătorească, această speranţă rămâne, însă, doar vis.
[[cy:Dalida]]
Dar vine anul 1966 când îl cunoaşte pe tânărul cantautor foarte talentat dar şi foarte frumos, Luigi Tenco. Italianul se îndrăgosteşte de ea. Dalida face şi ea o pasiune pentru el. Această poveste se va termina tragic, in 1967, după San Remo, când Luigi Tenco, dezamăgit de concurs, se va sinucide în camera sa de hotel, unde îl găseşte chiar iubita lui. Dalida va intra într-o lungă perioadă de depresie care va culmina cu o tentativă de suicid.
[[da:Dalida]]
Când va reveni pe scenă, va începe o nouă perioadă în viaţa ei, cea numită Madona. Va apărea in rochii albe, lungi. Publicul care o adora, o va numi Sfânta Dalida.
[[de:Dalida]]
Vremea celebrului Bambino trecuse. Dalida era în plină introspecţie spirituală. Se căuta pe sine, Nu se regăsea şi se cufunda în filozofie. Citeşte Freud. Cochetează cu yoga…Pleacă deseori în India. Dar cântă, şi cântă….În 1970, marele succes cu Darladidadada. Nu mai acceptă decât melodii care au, în viziunea ei, dimensiuni poetice.Septembrie, Lucien Morrisse se sinucide.Urmează o revedere cu Alain Delon şi cei doi refac legatura pasională din anii ’60.În 1973 cântă împreuna Parole, parole, hit care cucereste nu numai Europa dar şi Japonia.
[[en:Dalida]]
O nouă iubire vine să continue un destin complicat. Richard Chanfray, supranumit Contele de Saint Germain, îi va reda la joie de vivre. Una dintre cele mai puternice şi mai frumose iubiri o va schimba pe Dalida. Trece acum la epoca hollywoodiana.Îşi pune în valoare frumuseţea şi feminitatea.Cu « Il venait d’avoir 18 ans » vinde 3,5 milioane de discuri numai în Germania, piesa fiind numarul 1 în alte 9 ţări.
[[es:Dalida]]
Urmează « Gigi Amoroso », o melodie de 7 minute şi jumatate cu care va avea cel mai mare succes la scara mondială. Numarul unu în 12 ţări.Turnee în Japonia, Quebec, Germania.În 1975 primeşte Premiul Academiei Discului Francez.
[[eo:Dalida]]
În plină mişcare Disco, Dalida se impune în forţă şi frumuseţe.Pionieră incontestabilă, melodia « J’attendrai »versiunea ’75, ocupă primul loc în disco-ul francez.
[[fr:Dalida]]
Tot în această prolifică şi plină de succese perioadă, anii ’70, când emisiunile de varietăţi la televiziune sunt în mare vogă, Dalida va fi în centrul atenţiei, invitată la nenumărate showuri de televiziune, atât în Franţa cât şi în străinătate.Lumea arabă o aşteaptă şi o primeşte cu braţele deschise.Liban, Egipt, ţara in care s-a născut, o inspiră să cânte în limba arabă. În 1977 va triumfa cu o melodie din folclorul egiptean, « Salma y Salama ». Lansare în Franţa şi Orientul Mijlociu.succes ameţitor. Salma va fi înregistrată în nu mai puţin de cinci limbi.
[[hr:Dalida]]
Un show-women şocantă, cu rochii lungi, strălucitoare,adorată de americani, este invitată la New York, La 29 noiembrie 1978, Dali, cum o alintau francezii, urca pe scena de la Carnegie Hall. O sală în delir o primeşte ca pe o prinţesă. America adoptă pe loc noua melodie”Lambeth Walk”.
[[it:Dalida]]
Revenită la Paris, va cuceri încă odată lumea cu stilul disco., stil care o prinde la fel de bine ca şi toate celelalte.
[[he:דלידה]]
Anii ’80 demarează ca un foc de artificii.Între 5 şi 20 ianuarie 1980, strălucea într-un spectacol de proporţii unde va schimba 12 rochii în strasuri şi pene.
[[hu:Dalida]]
După ruptura care îi aduce o imensă durere, despărţirea de Saint Germain din 1981,se va refugia într-o muncă asiduă.
[[nl:Dalida]]
Viaţa ei…una haotică, marcată de singurătate.
[[no:Dalida]]
Şi cântă, şi căntă…În acelaşi an 1981, se inventează pentru ea Discul de Diamant, o celebrare a celor 85 de miloane de discuri vândute în toată lumea, şi 55 de Discuri de Aur, pentru înregistrările în cinci limbi.
[[pl:Dalida]]
Următorii ani vor fi mai animaţi, prin luarea de poziţie în favoarea noului preşedinte francez, Francois Mitterand, căruia i se mai spunea atunci, « Mimi Amoroso ». Această atitudine îi va aduce unele prejudicii în carieră, până ce Orlando, fratele cântăreţei va lămuri lucrurile într-un show de televiziune.
[[pt:Dalida]]
1983, un nou album de mare succes cu « Je veux mourir sur scene » şi « Lucas ».
[[ru:Далида]]
20 iulie, acelaşi an. Richard Chanfray, Contele de Saint Germain, ultima mare iubire a ei, se sinucide la Saint Tropez, în sudul Franţei.
[[simple:Dalida]]
Şocul este mult prea puternic. Dalida începe să cedeze. Entuziasmul său profesional e în scădere.După un nou turneu în ţările arabe, două intervenţii chirurgicale oftalmologice o aduc într-o uşoară stare de depresie.Amintirile neplăcute o invadează.
[[sr:Далида]]
În cei 37 de ani de carieră, Dalida a avut timp şi pentru câteva roluri în film.
[[tr:Dalida]]
În 1985, iată şi rolul cel mare, un rol de compoziţie care îi va dezvalui veleităţile de mare tragediană. Era un film al lui Youssef Chahine, « La sixieme, jour ».
[[uk:Даліда]]
O interpretare de excepţie care îi aduce cele mai elogioase aprecieri.
De pe piedestalul pe care o aşezase talentul său, Dalida nu se bucură. Ea urmează regula trasată deja de destinul său tragic.
Se simte din ce în ce mai singură, din ce în ce mai obosită,
Înţelege că a reuşit în viaţa sa de artistă, dar viaţa femeii Dalida, este un dezastru.Un mare eşec…Cântă Je veux mourir sur scene, dar ajunge la concluzia tristă, ca viaţa, de acum înainte, nu mai are cum să îi ofere ceea ce spera.De fapt…nu îşi mai dorea decat să se odihnească…Să doarmă…Je suis malade…cântecul său de lebădă….
Un pumn de barbiturice, un pahar de whisky…şi Dalida îşi găseşte, în sfârşit odihna la care tânjea.3 mai 1987. Un bileţel cu câteva cuvinte, încheia ultimul său recital .
« Pardonez-moi, la vie m’est insuportable »

Versiunea de la 28 noiembrie 2007 20:32

Format:Cutie muzician Dalida (născută Yolanda Christina Gigliotti) (17 ianuarie 19333 mai 1987) a fost o cântăreaţă egipteană de origine italiană care a locuit în marea parte a vieţii ei în Franţa. Ea a primit 55 de discuri de aur şi a fost prima cântăreaţă care a câştigat un disc de diamant.