Sari la conținut

Istoria monedei bitcoin: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Diferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Creată prin traducerea paginii „History of bitcoin”
(Nicio diferență)

Versiunea de la 30 mai 2018 01:05

Numărul de tranzacții bitcoin pe lună (scară logaritmică)

Bitcoin este o criptomonedă, un activ digital proiectat pentru a funcționa ca un mijloc de schimb valutar care se folosește de criptografie pentru a controla crearea de monedă și managementul său, în loc să se bazeze pe autorități centrale.[1] Creatorul bitcoin, Satoshi Nakamoto, a integrat în 2009 mai multe idei ce existau deja în comunitatea cypherpunk pentru a crea moneda bitcoin. De-a lungul timpului, bitcoin a cunoscut o creștere rapidă și a devenit o monedă semnificativă. De la mijlocul anilor 2010' încoace, unele întreprinderi globale au început să accepte bitcoin pe lângă monedele fiat tradiționale.[2]

Primele monedele digitale 

În perioada de dinainte de bitcoin, au existat o serie de tehnologii de monede digitale bazate pe protocolurile ecash ale lui David Chaum[3] și Stefan Brands. Adam Back a dezvoltat sistemul hashcash, o schemă de tipul proof-of-work pentru controlul de spam. Primele propuneri pentru criptomonede digitale distribuite au fost sistemul de "b-money" al lui Wei Dai[4] și modelul bit gold al lui Nick Szabo.[5][6] Hal Finney a dezvoltat sisteme "reutilizabile de tip proof-of-work " (RPOW) folosind algoritmul proof-of-work hashcash.[7]


De-a lungul timpului au fost multe speculații cu privire la identitatea lui Satoshi Nakamoto, suspecți fiind inclusiv Dai, Szabo, și Finney.[8][9] Posibilitatea ca Satoshi Nakamoto sa fie un grup de informaticieni din sectorul financiar European a fost, de asemenea, luat in considerare.[10]

Crearea bitcoin

Pe 18 August 2008, numele domeniului bitcoin.org a fost înregistrat.[11] Câteva luni mai târziu, pe 31 Octombrie, un link către un articol științific scris de Satoshi Nakamoto intitulat Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash Sistem[12] (ro. Bitcoin: Un sistem monetar electronic de tip peer-to-peer) a fost trimisă către o listă de email-uri despre criptografie. Această lucrare detalia metode de a folosi un sistem peer-to-peer pentru a crea ceea ce a fost descris ca fiind "un sistem pentru tranzacții electronice care nu necesită încredere (în autorități centralizate)".[13][14][15] Pe 3 ianuarie 2009, rețeaua bitcoin a fost creată, iar Satoshi Nakamoto a minat blocul geneză al rețelei bitcoin (blocul cu numărul 0), care a avut o recompensă de 50 de bitcoini.[16] În textul tranzacției a fost inclus textul:

The Times 03/Ian/2009 Guvernator la limita unui al doilea plan de salvare al băncilor.[17]

Textul se referă la un titlu din ziarul The Times publicat pe 3 ianuarie 2009.[18] Această observație a fost interpretată atât ca o amprentă de timp a blocului geneză cât și un comentariu sarcastic cu privire la instabilitatea cauzată de sistemul bancar de rezervă fracționară.[19]:18

Primul client open source al bitcoin a fost lansat pe 9 ianuarie 2009.[20][21]

Unul dintre primii susținători și contribuitori la proiectul bitcoin, precum și persoana care a primit prima tranzacție bitcoin a fost programatorul Hal Finney. Finney a descărcat software-ul bitcoin în ziua în care a fost eliberat, și pe 12 ianuarie 2009 a primit 10 bitcoini de la Nakamoto, aceasta fiind prima tranzacție bitcoin din lume.[22][23] Alți susținători ai bitcoin au fost Wei Dai, creatorul sistemului predecesor b-money, și Nick Szabo, creatorul bit gold.

În perioada timpurie, este estimat că Nakamoto a minat aproximativ 1 milion de bitcoini.[24] Înainte de a dispărea din orice fel de implicare în bitcoin, Nakamoto a predat proiectul programatorului Gavin Andresen, care apoi a devenit programatorul principal al bitcoin și a înființat Fundația Bitcoin, ce reprezintă în mod formal comunitatea bitcoin.[25]

Valoarea primelor tranzacții bitcoin erau negociate de către persoanele implicate pe forumul bitcoin. Prima tranzacție care a fost folosită pentru a cumpăra un bun fizic a fost de 10.000 de BTC, folosită pentru a cumpăra două pizze de la Papa John's.

Pe 6 august 2010, o vulnerabilitate majoră a fost descoperită în protocolul bitcoin. Tranzacțiile nu erau verificate în mod corespunzător înainte ca acestea să fie incluse în blockchain, ceea ce permitea utilizatorilor să ocolească restricțiile economice bitcoin și să creeze un număr nelimitat de bitcoini. Pe 15 august, vulnerabilitatea a fost exploatată; peste 184 de miliarde de bitcoini au fost generați într-o tranzacție, și au fost trimiși către două adrese din rețea. În câteva ore, tranzacția a fost interceptată și ștearsă din jurnalul de tranzacții, bug-ul a fost reparat iar rețeaua bitcoin a fost actualizată la o nouă versiune a protocolului.[26] Acest lucru a fost singurul defect major de securitate care a fost găsit și exploatat de-a lungul istoriei bitcoin.[27][28]

Istoria prețurilor

Prețul unui bitcoin a ajuns la $1,139.9 pe 4 ianuarie 2017. (semi-grafic pe scară logaritmică)

Printre factorii care au contribuit la creșterea bitcoin se numără criza datoriilor suverane din europa, în special criza financiară din 2012-2013 din Cipru. Alți factori includ declarații ale FinCEN (departamentul american de combatere a spălării banilor) ce au îmbunătățit reglementarea monedei bitcoin, precum și interesul crescut din mass-media și de pe internet.[29][30][31][32]

Referințe

  1. ^ Jerry Brito; Andrea Castillo (). „Bitcoin: A Primer for Policymakers” (PDF). Mercatus Center. George Mason University. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (help)
  2. ^ A History of Bitcoin. Monetary Economics: International Financial Flows, Financial Crises, Regulation & Supervision eJournal. Social Science Research Network (SSRN). Accessed 8 January 2018.
  3. ^ Chaum, David (). „Blind signatures for untraceable payments” (PDF). Advances in Cryptology Proceedings of Crypto. 82 (3): 199–203. doi:10.1007/978-1-4757-0602-4_18.  Mai multe valori specificate pentru |DOI= și |doi= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |DOI= și |doi= (help)
  4. ^ Dai, W (). „b-money”. Arhivat din original la . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (help)
  5. ^ Szabo, Nick. „Bit Gold”. Unenumerated. Blogspot. Arhivat din original la . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (help); Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (help)
  6. ^ Tsorsch, Florian; Scheuermann, Bjorn (). „Bitcoin and Beyond: A Technical Survey of Decentralized Digital Currencies” (PDF). Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last1= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |first1= și |first= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last1= (help); Mai multe valori specificate pentru |first1= și |first= (help)
  7. ^ „Reusable Proofs of Work”. Arhivat din original la . 
  8. ^ „Satoshi Nakamoto is (probably) Nick Szabo”. LikeInAMirror. WordPress. Arhivat din original la . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (help)
  9. ^ Weisenthal, Joe (). „Here's The Problem With The New Theory That A Japanese Math Professor Is The Inventor Of Bitcoin”. Business Insider. Arhivat din original la . Accesat în . Parametru necunoscut |data= ignorat (posibil, |date=?) (help)
  10. ^ Bitcoin Inventor Satoshi Nakamoto is Anonymous-style Cell from Europe Arhivat în , la Wayback Machine.
  11. ^ „What is 'Bitcoin'”. Investopedia. Accesat în . 
  12. ^ Nakamoto, Satoshi (). „Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System” (PDF). Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (help)
  13. ^ Wallace, Benjamin (). „The Rise and Fall of Bitcoin”. Wired. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  14. ^ „Bitcoin P2P e-cash paper”. . 
  15. ^ „Satoshi's posts to Cryptography mailing list”. Mail-archive.com. Accesat în . 
  16. ^ „Block 0 – Bitcoin Block Explorer”. Arhivat din original la . 
  17. ^ Davis, Joshua (). „The Crypto-Currency”. The New Yorker. Arhivat din original la . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (help)
  18. ^ Elliott, Francis; Duncan, Gary (). „Chancellor Alistair Darling on brink of second bailout for banks”. The Times. Accesat în . Parametru necunoscut |data= ignorat (posibil, |date=?) (help)
  19. ^ Pagliery, Jose (). Bitcoin: And the Future of Money (în engleză). Triumph Books. ISBN 9781629370361. Accesat în . 
  20. ^ Nakamoto, Satoshi (). „Bitcoin v0.1 released”. Arhivat din original la .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |author= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |nume= și |author= (help)
  21. ^ „SourceForge.net: Bitcoin”. Arhivat din original la . 
  22. ^ Peterson, Andrea (). „Hal Finney received the first Bitcoin transaction. Here's how he describes it”. The Washington Post. Parametru necunoscut |data= ignorat (posibil, |date=?) (help)
  23. ^ Popper, Nathaniel (). „Hal Finney, Cryptographer and Bitcoin Pioneer, Dies at 58”. NYTimes. Accesat în . Parametru necunoscut |data= ignorat (posibil, |date=?) (help)
  24. ^ McMillan, Robert. „Who Owns the World's Biggest Bitcoin Wallet? The FBI”. Wired. Condé Nast. Accesat în . 
  25. ^ Bosker, Bianca (). „Gavin Andresen, Bitcoin Architect: Meet The Man Bringing You Bitcoin (And Getting Paid In It)”. The Huffington Post. Accesat în . Parametru necunoscut |data= ignorat (posibil, |date=?) (help)
  26. ^ Nakamoto, Satoshi. „ALERT — we are investigating a problem”. Arhivat din original la . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |author= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |nume= și |author= (help)
  27. ^ Sawyer, Matt (). „The Beginners Guide To Bitcoin – Everything You Need To Know”. Monetarism. Arhivat din original la .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (help)
  28. ^ „Vulnerability Summary for CVE-2010-5139”. National Vulnerability Database. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ Traverse, Nick (). „Bitcoin's Meteoric Rise”. Arhivat din original la .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (help)
  30. ^ Bustillos, Maria (). „The Bitcoin Boom”. Arhivat din original la .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (help)
  31. ^ Seward, Zachary (). „Bitcoin, up 152% this month, soaring 57% this week”. Arhivat din original la . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (help)
  32. ^ „A Bit expensive”. The Economist. . Arhivat din original la . Parametru necunoscut |data= ignorat (posibil, |date=?) (help)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_monedei_bitcoin&oldid=12233836