Wigeric de Lotharingia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Wigeric sau Wideric (d. înainte de 923) a fost conte de Bidgau (pagus Bedensis) și a deținut drepturile comitale în orașul Trier. El a mai primit poziția de apărător al abației Sfântului Rumbold[1] din Mechelen din partea regelui Carol al III-lea al Franței. Din 915 sau 916, el a fost conte palatin de Lotharingia]. El este considerat întemeietorul casei de Ardennes.

La moartea lui Ludovic Copilul, locuitorii din Lotharingia au respins suzeranitatea regelui Conrad I al Franciei răsăritene, alegându-l în schimb ca rege pe Carol al III-lea din Francia occidentală. La acel moment, autoritatea militară din Lotharingia a fost acordată contelui Reginar I de Hainaut, la moartea căruia din 915 ea revenind lui Wigeric, care a devenit conte palatin.

Wigeric a întemeiat mănăstirea din Hastière, asupra căreia și-a asumat de asemenea poziția de apărător. El a fost căsătorit cu Cunigunda, fiică a Ermentrudei și nepoată a regelui Ludovic al II-lea al Franței. Copiii lor au fost:

Unele genealogii consemnează încă doi copii, Henric și Liutgarda, care erau de fapt fiul și fiica unui alt Wigeric, fiul lui Roric, un omonim contemporan din comitatul de Bidgau-Trier.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Abație fondată de Sfântul Rumbold, subordonată episcopilor de Liège.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Van Droogenbroeck, F. J., 'Paltsgraaf Wigerik van Lotharingen, inspiratiebron voor de legendarische graaf Witger in de Vita Gudilae', Eigen Schoon en De Brabander 93 (2010), p. 113-136.