Viorica Vrioni

Viorica Vrioni
Date personale
Cetățenie	România
Ocupație	cântăreață
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Gen muzical	Tango
Ani de activitate	1930-1940
Case de discuri	Columbia

Viorica Maria Vrioni (n. 7/20 mai 1912 - d. 198x) a fost o actriță de teatrul de revistă și cântăreață de muzică ușoară din perioada interbelică, dar a colaborat și cu marile case de discuri ale acelor vremuri. Agatha Grigorescu-Bacovia, soția marelui poet George Bacovia, scria în cartea sa de memorii Poezie sau destin... despre aceasta că „era o apreciată dizeuză la radio, căreia pictorul B. Bulgaru, care participa la dineurile Aidei, i-ar fi făcut un frumos portret în mărime naturală”. A fost colegă cu scriitoarea Lucia Demetrius la Conservatorul din Viena, unde a studiat timp de 8 luni în perioada 1934-1935. A lansat, împreună cu casa de discuri Columbia, cântece precum Plânge marea, Tristă duminică (melodia celebră la acea vreme în întreaga lume compusă de Rezső Seress, cunoscută și drept „cântecul maghiar de sinucidere”), S'a stins pe drum un felinar sau E cea din urmă scrisoare. A fost fiica primei jurnaliste profesioniste din România, Aida Maria Vrioni (pe numele ei de fată, Maria Mateescu) și a lui Ștefan Vrioni. Jurnalista nota în memoriile sale, adunate de către Arhivele Naționale Române în volumul Din scrierile uitate ale Aidei Vrioni - Volumul I. Memorii și corespondență, dezamăgirea față de fiica sa a cărei carieră (actriță) o consideră ca fiind ratată și neserioasă. A avut o căsnicie nefericită cu Nicolae Terianu de care ulterior a divorțat. Cei doi au avut o fiică, pe nume Catinca. În prezent, fiica ei, Catinca Terianu, este stabilită la Paris și este manager de rezervări la La Marina de Paris.

Discografie

An	Piese	Compozitor	Textier	Acompaniament
1935	Cântecul tavernei [tango] Tangoul nopții [tango]	S. Richard Elly Roman	Mihail Solomon Elly Roman & Al. Bebe	Orchestra „Elly Roman”
1935	Scripca [tango-romanță] Pe ulița armenească [cântec românesc]	Max Halm cântec popular	N. Constantinescu & N. Vlădoianu cântec popular	Orchestra „Harry Sandauer”
1935	Fericirea mea e'n noaptea [foxtrot] Mereu - Valse d'amour [englsih-vals]	Herrmann Leopoldi Max Halm	Puiu Maximilian N. Constantinescu & N. Vlădoianu	Orchestra „Harry Sandauer”
1936	Radu mamei, Radu [cântec românesc] Mărioara lui nenicu [cântec românesc]	cântec românesc	cântec românesc	Taraful „Ion Matache”
1936	Dacă vrei să știi [tango] Ne-am cunoscut în carnaval [tango]	G. Dendrino Max Halm	N. Kirițescu Puiu Maximilian	Orchestra „Hönigsberg”
1935	E cea din urmă scrisoare [tango] S'a stins pe drum un felinar [tango]	Efim Sclearov Efim Sclearov	Puiu Maximilian Puiu Maximilian	Orchestra „Harry Sandauer”
1936	Tristă duminică [tango] Plânge marea [tango]	Seress Reszo Max Halm	Liviu Miron Puiu Maximilian	Orchestra „Hönigsberg”
1936	Dacă vrei să știi [tango] Ne-am cunoscut în carnaval [tango]	Gherase Dendrino Nicolae Kirițescu	Max Halm Puiu Maximilian	Orchestra „Hönigsberg”
1936	De-ai fi rămas [tango] Nu-ți pare rău când vezi că plâng [tango]	V. Citov Ion Vasilescu	E. I. Mirea N.Constantinescu & N.Vlădoianu	Orchestra „Hönigsberg”
1937	Văduvie, văduvie [cântec românesc] Glasul roților de tren [cântec românesc]	Gherase Dendrino Ion Vasilescu	N. Roman & I. Dinescu N. Constantinescu & N. Vlădoianu	Orchestra Teatrului „Sandu Marcu” Orchestra Teatrului „Alhambra”
1937	Stau în poartă și aștept postașul [cântec românesc] Leac, leac și-un colac [cântec românesc]	Ion Vasilescu Mișu Constantinescu	N. Constantinescu N. Constantinescu	Orchestra Teatrului "Alhambra"

1938- Nopți întregi te aștept (cover după Rina Ketty- J attendrai)

1939- Viața e a ta (duet cu Dorel Livianu)