Theobald al II-lea de Champagne

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Theobald.
Blazonul original al comitatului de Blois.
Blazonul original al comitatului de Champagne.

Theobald "cel Mare" (în franceză: Thi(e)baut de Blois) (n. 1090–d. 1151) a fost conte de Blois și de Chartres sub numele de Theobald al IV-lea de la 1102 și conte de Champagne și de Brie ca Theobald al II-lea din 1125.

Theobald a stăpânit în Auxerre, Maligny, Ervy, Troyes și Châteauvillain, ca fiefuri primite de la Eudes al II-lea, duce de Burgundia. El a fost fiul contelui Ștefan al II-lea de Blois cu Adela de Normandia și totodată fratele mai mare al regelui Ștefan al Angliei. Deși era al doilea fiu, Theobald a fost preferat ca moștenitor în detrimentul fratelui mai vârstnic, Guillaume.

Theobald a însoțit-o pe mama sa de-a lungul și de-a latul domeniilor lor, iar după retragerea acesteia la Marcigney în 1125, el a administrat proprietățile familiei cu mare îndemânare. Adela de Normandia s-a stins din viață în mănăstirea sa în 1136, la un an după ce fratele lui Theobald, Ștefan devenea rege al Angliei.[1]

Regele Ludovic al VII-lea al Franței s-a aflat în stare de război cu Theobald, atunci când a permis contelui Raoul I de Vermandois (totodată, seneșal al Franței) să o repudieze pe soția sa Eléonore de Blois, care era sora lui Theobald, pentru a se căsători cu Petronilla de Aquitania, sora reginei Franței. Războiul, care a durat doi ani (11421144), a fost marcat de ocuparea provinciei Champagne de către armata regală și de asaltul și capturarea Vitry-le-François, eveniment în care multe persoane au murit în incendiul pus la cale de către Ludovic al VII-lea. Filosoful Pierre Abélard a obținut azil în Champagne în timpul domniei lui Theobald și a încetat din viață în abația Cluny din Burgundia, o mănăstire susținută financiar de strămoșii lui Theobald de mai multe secole.

În 1123, Theobald s-a căsătorit cu Matilda de Carinthia, fiica ducelui Engelbert de Carinthia, rezultând următorii copii:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Kimberly LoPrete, Adela, Countess and Lord, Dublin, 2007